Tot ce trebuie să știi despre ziua în care PSD o poate da jos pe Kovesi

Miercuri, 30 mai, Curtea Constituţională (CCR) va decide dacă președintele Klaus Iohannis este obligat să o revoce pe şefa DNA, aşa cum a propus coaliţia PSD-ALDE, prin semnătura ministrului Justiţiei Tudorel Toader. Conflictul ăsta PSD vs Iohannis vine de undeva de mai departe. Îți fac un timeline rapid aici.

În luna februarie, Tudorel Toader a propus revocarea Laurei Codruţa Kovesi într-o conferinţă de presă în care n-a acceptat să primească nicio întrebare din partea jurnaliştilor. Tudorel Toader a acuzat-o pe Kovesi că a avut „un comportament excesiv de autoritar”.

Despre Tudorel Toader, cel care a propus revocarea, trebuie să mai ştii două lucruri. Unu: a mai încercat şi în toamna anului 2017 să o dea jos pe Kovesi din fruntea DNA, dar a fost nevoit să se oprească, la presiunile opiniei publice. Doi: Toader a ajuns în Guvern datorită lui Călin Popescu Tăriceanu, cel mai frenetic critic la adresa șefei DNA, deci ministrul Justiţiei trebuia să-i facă pe plac şi şefului său politic.

Şi acum hai să intrăm în hăţişul legislativ. Potrivit legii, revocarea procurorilor şefi (DNA, DIICOT, Parchetul General) se face de către președintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Tudorel Toader a propus revocarea, însă CSM a avizat negativ demiterea şefei DNA cu scorul de 6 la 1. Acel singur vot „pentru” demitere a fost dat chiar Tudorel Toader, care, din postura de ministru al Justiţiei, face şi el parte din CSM.

Avizul CSM este doar consultativ, însă elocvent, pentru că este cea mai importantă instituție a sistemului judiciar.

La mijlocul lunii martie, propunerea de revocare, însoțită de avizul negativ al CSM, a ajuns la Cotroceni. Președintele a așteptat să treacă Paştele, ca să le tihnească politicienilor cozonacii, apoi a anunțat că nu o va revoca pe şefa DNA, pe motiv că argumentele prezentate de Toader „nu au fost de natură” să-l convingă.

Imediat, Guvernul a anunţat că va merge la CCR, invocând faptul că refuzul președintelui a generat un conflict juridic de natură constituțională între două instituții ale statului: Președintele şi Guvernul. Şi de aici se complică și mai tare lucrurile.

Cel care a redactat sesizarea pentru CCR a fost chiar Tudorel Toader, iar Guvernul condus de Viorica Dăncilă doar şi-a asumat-o, pentru că nu poate exista un conflict constituțional între Președinte şi ministrul Justiţiei, ci doar între Președinte şi Guvern. Asta nu-ți arată decât că la fiecare pas procedural e prezent Tudorel Toader.

Scurtă recapitulare:

• în calitate de ministru al Justiţiei, Tudorel Toader a propus revocarea Laurei Codruţa Kovesi;
• în calitate de membru al CSM, a fost singurul care a votat pentru revocarea şefei DNA;
• tot în calitate de ministru al Justiţiei, dar mai ales ca subordonat al Vioricăi Dăncilă, Toader a scris sesizarea pentru CCR.

Iar la CCR, în urmă cu trei săptămâni, când s-a dezbătut pentru prima dată speța, Guvernul a fost reprezentat de același Toader. Deci, Toader a fost în acelaşi timp şi ministru al Justiţiei, şi avocat al PSD.

Mă întorc puțin la sesizarea Guvernului care va fi tranșată miercuri de CCR, după amânarea din urmă cu trei săptămâni.

Tudorel Toader a venit cu o interpretare gramaticală a legii. El spune aşa: din moment ce în lege scrie că președintele revocă procurorii şefi, atunci Iohannis este obligat să ţină seama de propunerea venită din partea ministrului Justiţiei.

Practic, după interpretarea dată de ministrul Justiţiei, şeful statului ar trebuie să semneze ca primarul propunerea venită de la minister, deşi Constituţia îi dă un rol central preşedintelui în procedura de numire şi de revocare a procurorilor şefi.

De exemplu, Tudorel Toader a uitat să spună că în procedura de numire a procurorilor şefi (deci şi a şefei DNA), preşedintele poate refuza propunerile venite de la ministrul Justiţiei. Iar orice student la Drept ştie că se aplică principiul simetriei juridice. Dacă Președintele poate să refuze numirea şefului DNA (la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM), poate să refuze şi demiterea şefei DNA (tot la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM), chiar dacă legea nu o spune explicit.

Consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, care susţine cauza preşedintelui Iohannis la Curte, a arătat, în faţa magistraţilor, că Tudorel Toader una spunea ca judecător CCR, în 2008, şi alta susține acum, ca ministru al Justiţiei.

În 2008, Tudorel Toader era magistrat CCR şi judeca o sesizare la Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cea care prevede şi procedura de numire şi de revocare a şefei DNA. În urmă cu zece ani, pe acea speţă, Tudorel Toader făcea opinie separată faţă de restul judecătorilor CCR şi susţinea că procedura de numire sau de revocare a procurorilor-şefi (Parchetul General, DNA şi DIICOT) nu este prevăzută direct în Constituţie, ci este explicitată doar printr-o lege, mai precis în Legea privind statutul magistraților, (pe care PSD vrea să o modifice, ca parte din acel pachet al „Legilor Justiției” aflate momentan la CCR).

Azi, Tudorel Toader spune că refuzul președintelui de a accepta demiterea Laurei Codruţa Kovesi a generat un conflict de natură constituţională, deşi nu scrie nicăieri în Constituţie cum e numit sau revocat procurorul-şef al DNA. Deci, din moment ce revocarea şefei DNA nu este descrisă direct de Constituţie, conflictul nu poate fi de natură constituțională.

Cum nu este vizată direct Constituţia, ci o lege, poate fi cel mult conflict de natură legală, care se rezolvă însă la tribunal, în contencios administrativ, nu la CCR.

Dincolo de argumentele strict juridice, trecutul politic al unor judecători CCR ar putea influența decizia de miercuri.

Valer Dorneanu, şeful Curţii, a fost ani la rândul parlamentar PSD. Zilele trecute a participat la o conferinţă în Sankt-Petersburg, deşi Ministerul de Externe i-a recomandat să stea acasă, căci Rusia lui Putin nu e un model de bune practici când vine vorba despre respectarea legii şi a drepturilor omului.

Daniel Morar, trimis de Traian Băsescu la CCR, are o dispută personală cu Laura Codruţa Kovesi, de pe vremea când el era şef al DNA, iar Kovesi procur general, deci şefa lui.

Maya Teodoroiu şi Marian Enache au ajuns judecători CCR tot de filiera PSD, la fel ca Dorneanu, iar Mona Pivniceru a fost ministru al Justiţiei în guvernarea USL.

Miza deciziei de miercuri este crucială: dacă CCR dă dreptate Guvernului, atunci Iohannis va fi obligat să o revoce pe Kovesi. În schimb, dacă Iohannis câştigă, PSD îşi poate lua gândul de la schimbarea şefei DNA. Oricum, Kovesi mai are doar un an de mandat, fără drept de reînnoire, însă frica lui Dragnea de puşcărie nu ţine cont de calendar.