E ok faptul că te exciți de la gâdilat

„Knismolagnia” este un nume sofisticat pentru un fetiș sexual mai puțin cunoscut: excitație prin gâdilat. Derivă de la termenul „knismesis” folosit pentru a desemna o gâdilare „ușoară” care nu induce neapărat râsul și a fost descoperit de psihologii G. Stanley Hall și Arthur Allin în 1897. Gădilarea „puternică”, care urmărește să producă râsul, se numește „gargalesis” (Încearcă să intruduci asta în vorbitul murdar.)

După cum probabil îți amintești din copilărie, gâdilatul este o formă de stimulare produsă de atingerea ușoară a părților sensibile din corp, cum ar fi axilele, claviculele, picioarele, stomacul, coastele, zonele din spatele genunchilor si coatelor, coapsele interioare, etc. În contextul unui fetiș, Knismolagnia ar putea fi o parte din preludiul unui adept al perversiunilor sau ar putea fi chiar jocul propriu-zis. Nici măcar nu-i nevoie ca nuditatea sau activitatea sexuală fățișă să fie implicate. Unele persoane cu acest fetiș pot să ajungă la orgasm doar din gâdilat. Și altii pot să se excite daca sunt gâdilați, dacă gâdilă sau dacă îi privesc pe alții cum sunt gâdilați.

Culmea e că după Urban Dictionary (nu e mereu o sursă respectabilă, dar pare că se potrivește aici) o gâdilare specifică axilei se numește „douhini”. Și fetișurile legate de axile se numesc în general „maschalagnia”.

Amatorii de perversiuni ar putea să ducă knismolagnia la alt nivel (sau mai multe) prin provocarea senzației cu ajutorul unei pene, a unui vibrator, curentului electric sau amplasării strategice a unor insecte, arahnide sau gasteropozi cu cochilie cum ar fi melcii. Ca și cu restul perversiunilor, limita e doar imaginația ta!

Totuși, când vine vorba despre gâdilat, cea mai obișnuită formă este cea cu degetele.

Buna întrebare! Autoarea Violet Blue, care a scris The Fetish Sex Guide, definește fetișul ca fiind atunci când „un obiect, vestimentația sau un scenariu anume preia o calitate magică, are un sens mai profund și devine parte din experiențele sexuale preferate [ale unora] – sau sunt câteodată absolut necesare pentru satisfacerea sexuală.”

În timp ce gâdilatul nu pare prea departe de preludiul tradițional, extra eroticul îmbinat în act este cel care îl face să fie un fetiș. Știi tu, când gâdilatul chiar te excită rău. În psihologie, ăsta este considerat un comportament „atipic”, dar cam așa sunt majoritatea lucrurilor care nu sunt căsătorite, heterosexuale, sexul în poziția misionarului, etc.

„Râsul este contagios”, a scris pe SheKnows o femeie care a încercat knismolagnia și se aștepta să nu-i placă. „A fost o adevărată veselie să privesc pe cineva chicotind nonstop.”

Ca și cu alte tipuri de joacă senzorială (vezi fetișul care presupune să-ți bagi ghimbir în fund), gâdilatul excită de obicei oamenii pentru că sunt ațâțați de senzația fizică. În formele ei mai benigne, orice tip de mângâiere care te tachinează poate fi considerată o „gâdilare”. Și antrenează organul cel mai mare al corpului nostru: pielea.

În scenariile de dominare/subminare, gâdilatorii s-ar putea să se bucure de senzația de control și abilitatea de a-l face pe cel gâdilat să se zvârcolească, iar lui i-ar plăcea senzația de neajutorare – interdicțiile și legatul la ochi sunt folosite ca să sporească elementul de neajutorare a scenei și de asemenea pentru motive de siguranță (mai multe despre asta mai jos). Unii submisivi, în special cei cărora nu le place gâdilatul, ar putea mai degrabă savura aspectul de tortură al gâdilatului.

Ca și la majoritatea fetișurilor, este dificil să măsori cât de des întâlnit este gâdilatul pentru că nu e documentat în niciun mod științific. Și, în plus, chiar și când se fac sondaje legate de sex, lucruri ca stigma, rușinea, tabuurile și puritanismul sexual în general îi fac pe oameni să mintă despre ceea ce fac în pat.

Dar, dacă dai o căutare pe internet cu „gâdilare porno”, apar 600 000 de rezultate. Deci ăsta e un fel de indiciu. Printre ele este OnlyTickling.com, care arată pe pagina principală o fotografie cu două femei în lenjerie gâdilându-și picioarele una alteia și râzând în hohote. Există de asemenea și un site de matrimoniale pentru entuziaștii gâdilatului numit TickleDates.com, „cel mai bun site de dating pentru gâdilați” – lucru adevărat, fiindcă se pare că este singurul. Fără să îl dăm la o parte, OKCupid are o secțiune de „celibatari interesați în gâdilat”, pe care o poți lectura când vrei.

Mai este și un documentar de investigație, Tickled, care a avut premiera la Sundance în 2016, despre extrem de dubioasa lume a „gâdilatului competitiv de anduranță ”, care ar putea sau nu să devină un fel de gâdilat porno în sine.

Riscurile de siguranță ale gâdilatului sunt destul de mici, având in vedere că niciun fel de fluid nu este împărtășit, iar persoana în cauză nu poate să fie rănită permanent de la asta – cu excepția momentului în care ești lovit cu cotul în față de la un gâdilat care răspunde din reflex. (Asta se rezolvă ușor dacă te asiguri înainte că gâdilații sunt ținuți în frâu sau legați la ochi.)

Au existat extrem de puține cazuri inregistrate de morți provocate de râs, dar după cum spune i09, niciunul din oamenii care au murit așa nu erau „în condiții de sănătate bună, așa că nu pare că doar răsul singur poate să omoare pe cineva”.

De asemenea rar, dar posibil: Prea mult râs poate să provoace unei persoane leșinul sau un atac de cataplexie, ceea ce-nseamnă că nu-ți mai poți mișca mușchii. Iar dacă o persoană nu se poate opri din râs, s-ar putea să aibă o „criză gelastică” (gelastic se refera la actul de a râde).

Nu e chiar același lucru, dar odată am râs atât de tare de maică-mea care încerca să folosească o cameră digitală încât am făcut o întindere musculară la spate și apoi am luat din greșeală prea multe relaxante musculare, care nu numai că nu și-au făcut efectul, dar m-au prostit de-a dreptu’ timp de 48 de ore. Așa că, încearcă să n-o faci și tu.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.