Am întrebat birourile VICE din Europa ce știu despre România

Media, așa, într-un înțeles flexibil al cuvântului, reflectă societatea și cum se raportează o țară la alte state. Totodată, îți poți da seama de capacitatea și influența unei țări după cum presa din statul respectiv se raportează la ce scriu alte publicații din afară. Vezi asta până și pe Facebook, când un articol Washington Post sau The Economist despre proteste e distribuit, la o zi distanță, după ce toată presa locală a scris despre ele.

Am încercat astfel să conturăm, ca un puzzle, ce reprezintă România modernă pentru Europa Occidentală la o sută de ani de la formarea statului român. Ești, probabil, deja plictisit de reportajele britanice despre cerșetori români sau de știrile din Spania despre cine știe ce găinar care a mai furat trei portofele. Dincolo de actualitate, cam așa se vede România pentru hipsterii din alte state europene.

„[Nemții știu despre] Hagi, Ceaușescu care a fugit cu elicopterul din palatul lui în timpul Revoluției, muzica house românească, cultura festivalurilor și minoritățile germane din Transilvania (unii dintre descendenții lor au ajuns în mișcările de extremă dreapta din Germania). Mai știu că e una dintre țările grozave din Uniunea Europeană, știu despre vrăjitoare și o mai știu pe fosta mea vecină care era o lucrătoare sexuală, la început, iar acum lucrează în aeroport.

Germania nu prea are legături strânse cu țara voastră, aproape că nici nu apăreți la știri. Doar chestia cu referendumul (anti-gay - n.r.) a atras ceva atenție.

Ce cunoaștem însă despre români e că sunt a cincea cea mai mare minoritate din Germania. Cu toate astea, știm atât de puține despre ei. Sunt mai puțin vizibili decât alte comunități și nici nu par să aibă o reprezentare prea bună. Mulți germani nu știu că trăiesc alături de etnici români sau romi. Cei mai mulți nemți cred că românii vin în Germania ca să profite de sistemul social și că multe femei tinere sunt forțate să devină lucrătoare sexuale. Dar nu știu, de exemplu, că dintre români au venit în Germania cei mai mulți medici de care sistemul nostru de sănătate are o nevoie disperată.

Mai sunt apoi muncitorii sezonieri, în agricultură și construcții. De exemplu, unul dintre cele mai mari mall-uri din Germania a fost construit cu muncitori români, care n-au fost plătiți de companie. A fost un scandal. Aproape de redacția noastră e un alt șantier imens, unde cei mai mulți muncitori sunt români aduși cu două autobuze în fiecare zi.” - Felix Dachsel, redactor-șef

„Trebuie să înțelegem istoria complexă dintre Serbia și România înainte să explic cum e văzută țara voastră, de sârbi, în prezent. Din fericire, istoria asta poate fi ușor rezumată în două fraze. Prima, auzită destul de des la noi, e asta: «Oh, acei români săraci care veneau cu miile în țara noastră ca muncitori ilegali și, uite, acum sunt în UE.» A doua a putut fi văzută și în București, în timpul unui meci între țările noastre: «Românii au doar trei frați: Dunărea, pădurea și sârbii.»

Totuși, nouă, în Serbia, ne e greu să vedem România modernă fără să nu ne gândim la stereotipul ăla vechi despre drumurile de țară, caravanele romilor și sărăcie. Ce credem (și vă invidiem pentru asta) e că România modernă are tot mai mulți oameni tineri care au acces la o educație bună și, deși tot mai mulți pleacă din țară pentru state mai bogate, sunt dispuși să se impună și să lupte cu politicienii care cred că pot scăpa cu manevrele de corupție.” - Mihailo Tesic, reporter senior

„Când mă gândesc la România, îmi vin în minte lucruri ca băile voastre termale și vampirul renumit în toată lumea. Știi, chestii clasice. Dar am citit și articolul despre cum casa cuiva a fost furată și înlocuită cu un câmp de porumb, despre care pot spune că-i cel puțin fascinant.

Glumesc însă. Când mă gândesc la România modernă, mă gândesc la lupta dusă de noua generație, care a ieșit în stradă la proteste și a cerut să-i fie respectate drepturile. Când am aflat că a eșuat referendumul anti-gay, am simțit că trebuie să iau un avion spre București sau Timișoara și să petrec alături de voi.

Într-o notă mai gastronomică, unul dintre cele mai bune lucruri pe care l-am descoperit în România este țuica de prune. Totodată, dacă e să compar cu Italia, unde băuturile spirtoase sunt servite după cină, știu că în România poți să bagi unul-două shoturi înainte de masă, pentru că se zice că țuica stimulează apetitul, ajută digestia și face mesele în familie mai plăcute.” - Elena Viale, editor

„Țara voastră e foarte aproape de Grecia, dar mulți dintre noi nu vă știu așa bine. În mintea noastră, sunteți un loc al contrastelor numeroase. Astfel, când aud de România, mă gândesc, îîn primul rând, la dictatorul Nicolae Ceaușescu, liderul României din 1965 până la execuția lui de Crăciun în ‘89. Apoi, știu de Nadia Comăneci, de cinci ori medaliată cu aur la Jocurile Olimpice și prima gimnastă care a reușit să ia un zece perfect la Jocurile Olimpice din Montreal, în ‘76.

Apoi, e «Maradona din Carpați», Gheorghe «Gică» Hagi, unul dintre cei 15 fotbaliști din lume care a jucat și la Barcelona, și la Real Madrid, dar și unul dintre cei mai buni mijlocași din lume. Știu c-a jucat pentru România, la Cupa Mondială, în 1990, 1994 (când a fost numit în echipa All Star a Cupei) și în 1998. Știu și de momentul când echipa României a făcut cel mai kitsch lucru și toți jucătorii s-au făcut blonzi la campionatul din ‘98.

Apreciez însă enorm muzica de club din România. Dar încă aveți o groază de fanatici ortodocși, care recent au inaugurat cel mai mare templu ortodox din lume.

În fine, e o nouă generație de români care au posibilitatea de-a studia la universități străine și care, în general, sunt considerați mai mult europeni decât balcanici. Pe de altă parte, România e cunoscută și pentru fabricile de diplome.” - Frixos Fintanidis, redactor-șef

„Primul lucru la care mă gândesc când vine vorba de România e: sunteți în UE? Mi-e rușine că nu știu asta. Apoi, mă gândesc la companiile belgiene care au afaceri în România, dar și la muncitorii români din Belgia și realizez că da, sunteți în UE. De fapt, iubita mea a fost într-o vacanță în România acum doi ani și un prieten v-a vizitat țara vara trecută. Desigur, România e în UE. Am chiar și un prieten care-i jumătate român și un coleg e căsătorit cu o româncă. România, se pare, e peste tot.

Când mă gândesc la România, îmi vine în minte o țară comunistă. Nu-mi vin în minte noua generație, limba latină sau istoria sa grozavă. Pot doar să-i numesc pe Adrian Mutu și Gheorghe Hagi drept români faimoși. Aș putea minți acum și să spun că știu de [Eugen] Ionesco sau [Constantin] Brâncuși, dar nu știu. Sunt rușinat că nu știu mai multe despre țara voastră. E vina mea, nu a voastră.” - Yannick Dekeukelaere, editor coordonator

„Mereu m-am gândit că România e ca Spania, doar că mai săracă. Nu cu mult, dar e. Cred asta și datorită românilor care vin aici și se adaptează rapid, învață limba și, într-un timp rezonabil, par spanioli. Cred că cea mai folosită expresie în română este «SUSPULA» (nu știu cum se scrie, dar cred că înseamnă «să-mi sugi pula», din moment ce asta e prima chestie pe care am învățat-o de la prietenii mei români. Totodată, înțeleg că toate numele de femei din țara voastră se termină în «-a»: Roxana, Denisa, Mihaela.” - Ana Iris Simón, reporter

„Știu un român, Lucian. E, probabil, unul dintre cei mai tari oameni pe care i-am întâlnit. E DJ, face muzică în temple budiste, și-a tatuat ditamai semnul întrebării pe corp și, per total, e cam cea mai ciudată prezență pe oriunde se duce, probabil de-aia poartă adidași din ăia cu degete și rareori clipește. Pe baza poveștilor lui, mi-am cam creat o imagine a României, chiar dacă n-am fost niciodată acolo.

România e, așa cum cred eu, o țară a contradicțiilor. Pe de o parte, sunt peisajele alea imense învăluite în ceață, pădurile umbroase, munții înalți, castelele private și cabanele mici ascunse prin păduri, unde e posibil ca o bătrână să te servească cu supă de ceapă și țuică făcută din usturoi. Dar, la mică distanță de castelul lui Dracula (castelul Bran - n.r.), o să găsești orașe moderne, aproape futuriste, cu clădiri imense, ceva față cioplită în stâncă și cafenele artsy care îți servesc un soi de supă de cartofi.

Lucian mi-a spus că românii urăsc cel mai mult să fie curent, pentru că ei cred că o să-i îmbolnăvească. EXACT așa îmi imaginez eu că-s românii: vampiri moderni slăbiți de o adiere, dar cu capacitatea mentală de-a câștiga patru Nobeluri. Deci, da, cartofi și vampiri.” - Djanlissa Pringels, reporter