mediu

Următoarea criză financiară ar putea fi provocată de schimbările climatice

După ce o companie importantă de utilități din America a dat faliment în urma unor incendii, există motive de îngrijorare că dezastre naturale mai grave ar putea avea efecte devastatoare asupra economiei.
30.1.19
inundatie
Un rastel de biciclete în timpul Urganului Irma din Miami, 2017, unul dintre numeroasele incidente meteorologice grave, care au fost probabil agravate de schimbările climatice. Fotografie de Joe Raedle/Getty  

Când un pericol pe care îl ignori, pentru că pare vag și abstract, devine brusc real, depășești un prag psihologic. O amenințare e îndepărtată până când ajunge mult prea aproape ca s-o mai neglijezi, iar apoi e imposibil de oprit. Asta s-a întâmplat cu compania californiană de utilități PG&E, la mijlocul lunii ianuarie. Anchetatorii incendiului au aflat că firele de electricitate și transformatoarele companiei au declanșat cel puțin 17 dintre cele 21 de incendii majore care au avut loc în acel stat în 2017. Probabil și alte câteva în 2018, care s-au transformat în incendii masive de pădure, din cauza condițiilor de căldură și uscăciune, înrăutățite de clima în curs de încălzire. PG&E s-a trezit brusc cu daune de 30 de miliarde de dolari și 750 de procese; investitorii s-au panicat, iar compania, preferată până atunci de fondurile de investiții, s-a declarat falimentară. Valoarea sa de piață a picat de la 25 de miliarde de dolari la mai puțin de patru miliarde.

„Dacă ai fi zis, acum câțiva ani, că declanșarea incendiilor de pădure, din cauza unor probleme la emisie, avea să bage în faliment o mare companie americană de utilități, lumea ar fi zis: Nu, e o nebunie, nu se poate întâmpla”, a declarat Elias Hinckley, un avocat din Washington, DC, pentru VICE. „Dar iată-ne aici.” Wall Street Journal a scris că falimentul PG&E „Ar putea să marcheze o piatră de hotar în mediul de afaceri: prima mare corporație care cade victimă schimbărilor de climă.”

Întrebarea pe care și-o pun acum oamenii din domeniul financiar e: cine urmează?

Publicitate

Odată ce nu mai înțelegi schimbările climatice ca pe un risc îndepărtat, și realizezi că sunt un pericol clar și actual, care poate să doboare companii uriașe peste noapte, vezi puncte vulnerabile peste tot. Iată câteva rezultate potențiale: un uragan care falimentează întreg statul Florida, o criză provocată de inundații în Texas, care blochează piața imobiliară sau o prăbușire economică provocată de secarea Râului Colorado. În decembrie, 415 investitori au emis o declarație prin care avertizau că schimbările continue ale climei pot provoca pierderi de 23 de trilioane de dolari, prin distrugerea economiei globale, pe parcursul următorilor 80 de ani.

„E absolut corect”, a declarat Beau O’Sullivan, purtător de cuvânt al organizației ShareAction, din Marea Britanie. „Când această bulă de carbon va exploda, o să asistăm la consecințe de proporții în tot sistemul nostru financiar, pentru că schimbările climatice sunt așa un risc sistemic, încât au efecte asupra tuturor segmentelor din viața noastră.”

Implozia financiară a PG&E a fost provocată și de alți factori de risc, în afară de schimbările climatice. California a fost dintotdeauna predispusă la incendii. În ultimii ani, comunitățile cărora PG&E trebuie să le furnizeze curent electric s-au extins din ce în ce mai departe, în zonele împădurite. Statul mai are și o lege neobișnuită, care poate face companiile direct responsabile de daunele provocate de incendiile de pădure, chiar dacă ele nu fac asta în mod direct. Dar aspectul esențial e că sistemele legale și financiare pe care le-a implementat PG&E, pentru a evita aceste pericole, au funcționat doar până la un anumit punct. Acele sisteme nu fuseseră construite ca să reziste la doi ani consecutivi de incendii de pădure, intensificate de schimbările climatice.

„Sistemele de gestionare a riscurilor pot să fie un pic flexibile”, a explicat Michael Wara, avocat și cercetător bursier la Institutul pădurilor și mediului de la Stanford. „Dar nu prea evoluează - de fapt cedează și asta vedem acum în California.”

Publicitate

Practic, principiul ăsta s-ar putea aplica oriunde în SUA. Însă, e cu-atât mai relevant în Florida. Din 1980 încoace, populația statului s-a dublat până la 20,7 de milioane de locuitori, dintre care mulți locuiesc în regiunile de coastă. Și, în ciuda riscului de inundații și uragane catastrofale, Miami se află în centrul unei explozii imobiliare finanțate parțial de investitori de peste Ocean. Chestile astea n-ar fi fost posibile fără o piață enormă de asigurări pentru case împotriva dezastrelor, în valoare de 2,1 trilioane de dolari. În plus, Programul Național de Asigurare împotriva Inundațiilor, finanțat de guvernul federal și prin care sunt asigurate 1,7 milioane de case din Florida, are datorii de aproape 21 de miliarde de dolari.



„Statul Florida s-a îndatorat la greu ca asigurator al majorității costurilor provocate de condițiile meteorologice extreme, sub forma uraganelor și a altor furtuni tropicale”, se arată într-un studiu din Florida. Uraganele care bat Florida în fiecare an devin din ce în ce mai puternice și mai lungi, iar fenomenul e asociat cu schimbările climatice. Pentru moment, sistemul statal de gestionare a riscurilor funcționează. Dar Wara consideră că o combinație proastă de factori - de exemplu, un uragan de categoria a patra care s-ar înfige în Miami, împreună cu o intensificare bruscă și majoră a furtunilor - ar putea să provoace perturbări grave ale economiei. „Am putea lejer să asistăm la falimentul statului Florida”, a spus acesta.

Se pot observa și semnele incipiente ale unei crize pe piața imobiliară. Pe măsură ce inundațiile devin mai grave și mai dese, proprietarii pot să ajungă să nu-și mai permită asigurările. Dobânda unui proprietar din Houston, de exemplu, a ajuns de la șase sute de dolari pe an la nouă mii, după uraganul Harvey. Iar 80% dintre cele o sută de mii de case din zona Houstonului, inundate în timpul dezastrului din 2017, nu erau deloc asigurate, pentru că se aflau în locuri de obicei ferite. Compania de servicii financiare CoreLogic a calculat că încălcările termenilor ipotecari au explodat cu peste 200% în urma uraganului.

„Pur și simplu nu mai putem ignora situația”, a declarat pentru CNBC la începutul lunii Ed Delgado, fost director executiv la Freddie Mac, o companie importantă de împrumuturi ipotecare. „Am primit suficiente semnale de avertizare că trebuie să îndreptăm situația și a cam venit momentul să fim proactivi, în loc să așteptăm astfel de incidente.”

Semnalele de avertizare sunt destul de clare pentru cei 40 de milioane de oameni care depind de apa din bazinul Râului Colorado. Există condiții aproape constante de secetă, începând cu anul 2000, și nivelul apei e la cote mai scăzute decât niciodată în Arizona, Colorado, California, New Mexico, Utah și Nevada. Totuși, nu au reușit să negocieze un plan pentru eventualitatea unei secete, însă e posibil ca guvernul federal să impună restricții asupra consumului de apă la finalul lunii ianuarie. Dacă, vreodată, bazinul râului va seca de tot, 16 milioane de slujbe și o activitate comercială în valoare de 1,4 trilioane de dolari pe an vor fi distruse, a estimat un studiu din 2014, întreprins de Arizona State University. „Până în punctul ăla, totul o să pară în regulă”, a prevăzut Wara. „Apoi, brusc, o să devină o problemă cu un impact uriaș asupra societății.”

Publicitate

E important de precizat că toate aceste scenarii sunt ipotetice. Niciunul dintre ele nu trebuie să se întâmple. Însă, ideea pe care o impune un eveniment precum falimentul PG&E e că schimbările climatice testează limitele societății de a gestiona și de a defini riscurile financiare. Principalii evaluatori de risc ai planetei, companiile de asigurări, încă nu au priceput asta.

Un sondaj recent al celor mai mari 80 de companii de asigurări din lume, realizat de Proiectul de Transparentizare a Posesorilor de Active, a constatat că doar o treime „pot spune că abordarea lor față de investiții ține cont de climă”. Iar 43% dintre „întârziați” sunt companii americane, printre care Allstate, Prudential și New York Life.

„Probabil că nu iau riscurile astea îndeajuns de serios, pentru că le văd pe termen lung”, a spus O’Sullivan de la ShareAction, care gestionează programul de transparentizare. „Cred că au mai mult timp, dar n-au.”

Observatorii avertizează că această încredere se bazează pe presupuneri eronate, ca cele care au făcut lumea financiară să fie orbită de colapsul PG&E. „Potențialul riscurilor fizice provocate de climă se schimbă în moduri non-lineare, cum ar fi coincidența unor evenimente anterioare care nu au fost corelate și duc la cereri de despăgubiri foarte mari”, notează un raport din 2018 din partea Asociației Internaționale a Supervizorilor de Asigurări. „Pierderile neasigurate, provocate de riscuri fizice, pot avea un impact în cascadă în întregul sistem financiar, inclusiv asupra companiilor de investiții și a băncilor.”

În unele cercuri financiare, oamenii par să-și dea seama că timpul se scurge rapid. La jumătatea lunii ianuarie, un raport asupra riscurilor din economia globală, publicat de Forumul Economic Internațional, a numit „condițiile climatice extreme”, asociate cu schimbările climatice, drept principala amenințare. „Oare lumea se îndreaptă, somnambulă, înspre criză?”, se întreabă raportul. Hinckley e de acord că riscul de daune financiare enorme și de durată, provocate de schimbările climatice, e real. „Începi să vezi îndeajuns de multă presiune în sistem”, spune acesta, indiferent dacă provine din calamitățile provocate de climă sau din scăderea încrederii investitorilor determinată de acestea. „La un moment dat, treci de la faza în care economia crește la cea în care ea scade. Încercăm să evităm asta.”

Articolul a apărut inițial pe VICE US.