tipa care plange in oglinda
Ilustraţie de Sarah Schmitt
Chestii

Povești de groază de la coafor

„Când m-am uitat mai atent în oglindă, am observat că părul mi s-a înverzit.”
IG
translated by Irina Gache

Frizerii au prea multă putere. Nu contează cine ești, atâta timp cât stai pe scaun la coafor - indiferent cât de multe detalii le-ai dat sau ce modele ai pregătit să le arăţi - ești la mila lor. Vei ieși din coafor cu o freză așa cum a vrut coafeza să arate sau conform aptitudinilor pe care le are.

Am auzit recent o poveste a unei femei din Munich care a încercat fără succes să-și dea în judecată coafeza fiindcă i-a făcut părul să arate „ca un gălbenuș de ou”. Am vrut să aflu mai multe povești de groază de la coafor, așa că am vorbit cu câțiva oameni care mi-au spus despre cum s-au ales cu păr verde din greșeală, abuzuri verbale și frizuri castron.

Publicitate

„Coafeza a încurcat culorile”

„Părul meu este blond roșiatic și nu mi-a plăcut niciodată, dar părinții mi-au spus că o să fac cancer dacă mi-l vopsesc, iar eu i-am crezut mult timp. Apoi, acum trei ani am decis să-l vopsesc. Am vrut să mă fac brunetă și am crezut că dacă las coafezele de la salon să mă vopsească va fi mai bine decât să o fac acasă cu o vopsea ieftină. Când am ajuns la salonul pe care-l frecventam de zece ani, singura persoană care a avut timp să se ocupe de mine era o novice, lucru deloc mișto, dar am ales o culoare și ne-am apucat de treabă.

Eram destul de calmă și entuziasmată când m-am așezat pe scaun. Euforia mi s-a potolit rapid după ce mi-a spălat părul și am văzut că era portocaliu deschis. Mi-am dat ochii peste cap. Tipa m-a lăsat să plâng și apoi a dispărut în camera din spate. Am consumat câteva pachete de șervețele până s-a întors să-mi explice, cumva lipsită de emoție, că a încurcat vopselele. Mi-a spus că arătam totuși grozav și că părul meu era nou și proaspăt! Tristețea mi s-a transformat în furie și am vrut să mi-l vopsească imediat, dar trebuia să plece acasă și nu putea. Am renunțat fiindcă eram obosită.

Câteva zile mai târziu, am dat peste proprietara salonului într-un magazin şi mi-a spus oripilată: O, Doamne, cine a făcut asta?. După ce i-am spus despre tipă, m-a forțat să mă întorc la salon în seara aia ca să rezolve problema. Proprietara a reușit să mă facă brunetă, dar a doua zi nu mai aveam părul roșu, ci fața, pentru că avusesem o reacție alergică la vopsea.”

Publicitate

- Julia, în vârstă de 19 ani

„Arătam ca un dovleac”

„Am fost traumatizată de coafeza mea, Gabi, la vârsta de zece ani, cu o săptămână înainte să încep școala. A distrus orice șansă să nu fiu batjocorită. Am vrut mereu să fiu populară și speram să mă folosesc de noul mediu ca să mă reinventez. Buclele lungi și șatene erau singurul lucru pe care nu-l uram la aspectul meu.

Mama m-a trimis la coafor ca să-mi taie vârfurile. În timp ce vorbeam cu ea, Gabi a început să taie. Nimeni nu a zis nimic în timp ce continua să tot taie. Gabi nu-mi luase doar din vârfuri, mi-a făcut o freză bob atât de scurtă încât arătam ca un dovleac. Pe drum spre casă nu mă putea opri din plâns și o bună bucată de vreme am refuzat să mai merg la coafor. Chiar și astăzi mă panichez când mi se taie părul, din cauza lui Gabi.”

- Lisa, în vârstă de 29 de ani



„A început să mi se înverzească părul”

„Am fost blondă mai mulți ani și am vrut să mă vopsesc mai închis, aproape de culoarea mea naturală. Hairstylistul meu m-a asigurat că n-ar fi o problemă. Din păcate, mi-a făcut părul gri închis și cu pete, iar asta mă îmbătrânea cu 30 de ani. Nu am spus nimic, doar am zâmbit și am plătit. Acasă am plâns ore în șir și apoi m-am dus la un alt salon. Acolo s-au decis să mi-l decoloreze din nou, dar coafeza era foarte ocupată și a uitat să-mi spele vopseaua din păr. Mi-a lăsat-o până am început să simt arsuri pe scalp și a trebuit să zic ceva. S-a comportat ca și cum nimic nu s-a întâmplat și m-a spălat.

Când m-am pieptănat mai târziu, am realizat că firele de păr mi s-a întindeau ca guma de mestecat, iar vârfurile se rupeau. Mai târziu, când m-am uitat mai atentă în oglindă, am observat că părul s-a înverzit. La început am crezut că era din cauza luminii, dar capul arăta ca și cum mucegăise. Am început să plâng imediat, dar nimănui nu-i păsa. La ce te aștepți când ți-l decolorezi de mai multe ori pe săptămână?, m-a întrebat mai târziu coafeza mea. Eram șocată și mă gândeam să fac ca Britney Spears și să mă rad în cap de disperare. Nu am mers atât de departe, dar mi-am tuns o bună bucată din părul verde.”

Publicitate

- Sophie, în vârstă de 24 de ani

„Cu părul ăsta, nu vei găsi niciodată un bărbat”

„Am un păr foarte neascultător și nu am încredere în mine. Am încercat mai mulți hairstyliști, dar pe toți i-am urât. Fiindcă-mi întind des părul, mereu mi se zice că e vina mea că e așa distrus. Acum trei luni, un hairstylist s-a uitat la el cu dezgust și m-a întrebat dacă aveam de gând să rămân singură toată viața. Cu părul ăsta nu vei găsi niciodată un bărbat. Restul coaforului a râs. M-am rușinat foarte tare și voiam să dispar sub pelerină.

M-a pieptănat cu un pieptene prea des și mi-a rupt mult păr. Dacă vrei să fii frumoasă, trebuie să suferi, mi-a spus el. A continuat să mă întrebe despre viața mea amoroasă și de ce eram atât de nesigură pe mine. Nu am vrut să vorbesc cu el, deci n-am prea zis mare lucru și m-am rugat să-și dea seama la un moment dat cât de inconfortabil mă simțeam. Apoi a luat lama și mi-a spus că ar trebui să-l radă pe tot și să-l las să crească, pentru că aș arăta destul de drăguță fără el. Într-un final am găsit curajul să plec. Nu am plâns, dar mi-am pierdut total speranța că voi merge la coafor și că voi ieși de acolo arătând mai bine decât atunci când am intrat.”

- Roxana, în vârstă de 27 de ani

„Îmi ieșeau palmieri ciudați din scalp”

„Sunt o femeie care-şi poartă cu mândrie părul scurt. Dar am decis să-l las să crească înainte să împlinesc 30 de ani. Am făcut asta, lucru care a necesitat răbdare și încredere ca să trec de partea de rahat. Apoi a venit petrecerea de 60 de ani a mamei, unde știam că se vor face multe fotografii. Părul îmi creștea, dar din păcate încrederea mea nu putea să țină pasul.

Publicitate

Am capitulat cu o zi înainte de petrecere și m-am dus la singurul coafor din zonă care era deschis sâmbăta. Trebuia să am mai multă grijă, sincer, dar la momentul ăla nu mă puteam gândi decât la faptul că aveam capul ca un ghem maro. Coafeza a hotărât că în loc să-mi spele părul, mai bine l-ar pulveriza cu puțină apă. Apoi a început să-mi ia șuvițe aleatorii de păr și să le onduleze. Am încercat să intervin și i-am arătat o poza mai veche cu mine cu părul scurt. I-am explicat că așa îl doream, la care ea mi-a spus: Exact așa va fi.

Nu a fost așa. Când a terminat aveam niște șuvițe lungi, ca niște palmieri, care-mi ieșeau din scalp. Nu puteam să mi-l împletesc sau să-l ascund, așa că am plâns câteva minute, m-am dat cu ruj și am plecat la petrecere.”

- Magdalena, în vârstă de 28 de ani

Articolul a apărut iniţial pe VICE DE.