FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Câți ani de închisoare riști dacă se schimbă legile poliției în România

Polițiștii români au și ei nevoie de protecție, dar pentru ca drepturile cetățenilor să nu fie încălcate, legile trebuie să fie clare și să nu lase loc de interpretări.
Fotografie via contul de Facebook al Poliției România - wwww.politiaromana.ro

Cine nu știe faimoasa scandare din galerie cu „cea mai proastă meserie / este la jandarmerie”? Sau pe cea de la proteste cu „România, stat polițienesc?”. E la modă, încă de la primele piese gangsta rap ascultate sau de la primele nedreptăți pățite, să te răscoli împotriva autorității. Adevărul e că viața va rămâne, într-adevăr, strâmbă, oricât s-ar chinui oamenii să reglementeze toate situațiile posibile. Asta nu înseamnă că trebuie să treci cu vederea felul în care guvernanții vor să schimbe legile poliției. Căci, așa oarbă cum e, justiția îți va da dreptate doar cu legea în mână.

Publicitate

Ca să știi care sunt principalele schimbări pentru cetățeni și polițiști ți-am explicat, mai jos, ce drepturi câștigă / pierde fiecare și-am făcut și o imagine care rezumă principalele 6 modificări.

De ce e nevoie de legi mai bune în relația polițist - cetățean?

Pentru că polițiști români au fost uciși de diverși cetățeni. La mijlocul verii un tânăr de 23 de ani din Suceava l-a ucis, cu peste 40 de lovituri de cuțit aplicate de la spate, pe Sorin Vezeteu, un polițist de 38 de ani de la Transporturi Feroviare care patrula singur, noaptea, în gara Burdujeni. La final de septembrie ucigașul a fost găsit mort în celula sa din Penitenciarul Botoșani, după ce s-a spânzurat. Tot cu lovituri de cuțit a fost omorât în ianuarie și Gheorghe Nistor, șeful poliției din Vișeul de Jos, de data aceasta în biroul său, în amiaza mare.

În septembrie 2015, un alt polițist - Gheorghe Ionescu - a fost ucis de un cetățean turc după un scenariu desprins din GTA: după ce a refuzat să oprească la semnalul polițiștilor (conducea cu o viteză de 180 km/h în zona Nordului din București), Abdulah Ataș l-a târât pe Ionescu, agățat de capotă, preț de 350 de metri, apoi a fugit de la locul accidentului. Turcul a fost condamnat în iulie 2017 la 23 de ani de închisoare, sentința nu este definitivă. La un moment dat omul a declarat că s-a temut că va fi împușcat după ce l-a ucis pe polițist.

Polițiștii fac și ei abuz de forță

Dacă te trezești căutând pe Google „ce faci când ești bătut de poliție” nu de curiozitate, ci de nevoie, probabil că ai ajuns pe pagina celor de la APADOR-CH, organizație non-profit care a avut și un proiect de monitorizare a abuzurilor poliției. Concluzia lor e că nu știm exact care e dimensiunea abuzurilor făcute de forțele de ordine, pentru că prea puțini oameni depun plângeri.

Poate că îți amintești de bărbatul bătut în vara lui 2016 de niște polițiști bucureșteni. Da, unii dintre ei erau tot de la infama secție 10 Poliție, care se ocupă de Centrul Vechi din București. Acolo a murit parcagiul Dinte după ce a primit o lovitură fatală în splină și tot pe acolo, investigând același caz, și-a luat-o și jurnalistul Ștefan Mako când documenta acest caz (dacă n-ai făcut-o la vremea aia, poți citi acum materialul său, Procesul).

Publicitate

Astea sunt cazurile cele mai vizibile, care au avut ecou media. Dar există zilnic mii de interacțiuni mărunte între polițiști și cetățeni care frustrează o parte sau alta.

Ce se întâmplă acum?

Pentru a împăca și capra, și varza, guvernanții și-au propus să îmbunătățească legile existente. Joi, 2 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică niște modificări la legile poliției (legea 61/1991, legea 218/2002 și legea 360/2002 - Statutul Polițistului), menite să „întărească autoritatea polițistului”. Ministrul Carmen Dan spunea că e nevoie de aceste schimbări pentru că numărul de agresiuni îndreptate împotriva polițiștilor tot crește. Mai zicea că această întărire a autorității polițistului nu se va face prin forță, ci prin transparență. Se referă la faptul că acum polițiștii legitimează, încătușează și conduc la secție cetățeni în baza unor regulamente interne, necunoscute nouă, însă aceste reguli vor fi acum introduse direct în lege.

Citește și: Am stat toată ziua să ascult reclamațiile cetățenilor și-am primit cele mai bizare sesizări

Povestea e familiară: cineva moare (din cauza unei probleme structurale vechi), opinia publică se inflamează, apoi autoritățile schimbă niște legi. S-a întâmplat în 2013, când primarul Bucureștiului de-atunci, Sorin Oprescu, a declarat război câinilor maidanezi după ce Ionuț Anghel, un copil de 4 ani, a fost sfâșiat de câini undeva lângă Lacul Tei. S-a întâmplat și în 2015, după Colectiv, când deputatul Aurelia Cristea a reușit să treacă legea anti-fumat pe care o gândise încă din 2011. Nu s-au întâmplat schimbări majore după scandalul Hexi Pharma: infecțiile nosocomiale sunt în continuare un pericol pentru bolnavii internați în spitale.

Publicitate

Fotografie de Adrian Preda via Re:art

Modificările legilor nu ar trebui să afecteze protecția cetățeanului

Pentru că orice lucru făcut de guvernanți care pare bun e privit cu suspiciune de cetățeni, reacțiile critice nu au lipsit. Oamenii se întreabă, de fapt, ce prevederi toxice urmăresc guvernanții să strecoare prin aceste legi. Digi24 titra, aici, că e un „proiect de lege care descurajează protestele”. Doi senatori USR au emis un comunicat intitulat dur: „Carmen Dan vrea să instaureze statul polițienesc”, referindu-se tot la intimidări voalate vizavi de potențiali protestatari (asta deși protestele sunt reglementate de o lege la fel de veche, din vremea mineriadelor - legea 60/1991 a adunărilor publice, lege care nu se modifică acum).

Însă unele prevederi sunt prea vagi pentru a fi utile și lasă loc posibilelor abuzuri. De pildă, teama că noile legi ar descuraja cetățenii care protestează vine din formularea vagă a acestui paragraf, care se referă la fapta de a „întrebuinţa cuvinte, expresii, gesturi jignitoare sau obscene“ la adresa organelor de ordine. Ce înseamnă, concret, gesturi jignitoare? Intră aici și huiduitul la proteste? Habar n-am, textul e prea vag.

Citește și: Școlile de Poliție din România sunt ca o tabără de vară cuplată cu un penitenciar

E ceea ce zice și APADOR-CH, care a emis un punct de vedere Ministerului în baza legii 52/2003, cea a transparenței decizionale. ONG-ul zice că există câteva propuneri controversate, care sunt formulate prea vag sau nu sunt necesare (ba chiar pot aduce atingere drepturilor omului sau pot favoriza abuzurile poliției).

Publicitate

La fel ca ministrul Carmen Dan, și APADOR-CH „consideră că poliţistul trebuie să beneficieze de o protecție reală, efectivă şi de mijloace adecvate, inclusiv de natură legislativă, atunci când îşi exercită, în mod corect, atribuţiile legale”. ONG-ul îndeamnă însă legiuitorul să fie atent la echilibrul dintre protecția polițistului și protecția cetățeanului:

„În acelaşi timp, exercitarea abuzivă a funcţiei nu numai că nu trebuie acceptată, ci trebuie prevenită şi, dacă s-a produs, sancţionată sever. De aceea, orice reglementare, chiar bine intenţionat, în acest domeniu, nu trebuie să creeze, prin ambiguitate/neclaritate sau disproporţionalitate, premisele pentru exercitarea abuzivă a funcţiei.”

Ce prevede noul proiect de lege

Infografic de autorul articolului, Cosmin Pojoranu de la Funky Citizens

Am citit tabelul care compară legea veche cu ceea ce se vrea a fi noua lege și îți explic - pe scurt și pe înțelesul oricui - principalele noutăți.

1. Amendă mărită pentru refuzul de a te legitima: 500 – 1 500 de lei (actual 100 – 500 de lei). 2. Dacă deranjezi liniștea vecinilor (intră aici bormașini, petreceri, nunți la cort, instrumente muzicale), iar poliția te-a avertizat, dar tu ignori avertismentele, atunci se consideră că ai comis o infracțiune şi poți primi închisoare de la 3 luni la 2 ani. 3. Amendă sau închisoare de la 6 luni la 3 ani dacă împiedici un polițist să: constate săvârșirea unei infracțiuni ori contravenții; legitimeze / controleze corporal (sau în bagaje) / conducă la secție pe cineva; ia măsuri pentru ocrotirea vieții persoanelor aflate în pericol.

Publicitate

4. Dacă înjuri sau jignești când vorbești în public cu poliția, poți fi pedepsit cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. 5. Polițistul poate folosi cătușe, arme neletale (arme cu bile de cauciuc, electroșocuri) arme albe, arme de foc sau vehicule într-o sumedenie de situații, după ce te avertizează în prealabil că o va face și după ce îți acordă timpul necesar (nu știi care-i ăla) pentru a te conforma solicitărilor.

Autorii proiectului de lege au desenat în expunerea de motive (pagina 40), după ce au analizat legislațiile altor state în domeniu, și o „piramidă a pericolului”, ca un soi de ghid pentru folosirea graduală a autorității:

Poliţistul are dreptul să-ți solicite să:

- renunți temporar la „mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat” (probabil că aici ar putea intra și autovehiculul tău);
- să ții mâinile la vedere şi/sau;
- să adopți o poziție inofensivă care exclude săvârșirea unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului (probabil puppy eyes).

Mai sunt și alte propuneri care clarifică niște aspecte ale unor drepturi deja existente. De pildă:

Dacă ești dus la secție pentru stabilirea identității nu poți fi reținut acolo mai mult de 24 de ore. Ai dreptul să pleci, chiar dacă nu ți-a putut fi stabilită identitatea.

Polițistul are dreptul de a intra la tine în casă fără mandat, dacă are indicii că acolo se află o persoană în pericol sau autorul unei infracțiuni flagrante (arme, droguri, violență, terorism). Totuși, înainte de a pătrunde, poliţistul trebuie să raporteze (cuiva, nu știm cui) că va face acest lucru. Odată ce a intrat, el are dreptul să folosească forța dacă: crede că i se va opune rezistență armată; crede că se vor distruge probe; nu ai răspuns (sau ai răspuns negativ) la solicitările polițistului de a pătrunde în spațiu (poate pentru că nu l-ai auzit, că aveai muzica prea tare). E smooth operator polițistul: după ce rezolvă treaba pentru care a intrat (adică „înlăturarea pericolului ori prinderea autorului infracţiunii”), trebuie să iasă din spațiul respectiv fără a face percheziţii.

Legile astea sunt încă în dezbatere publică la MAI până pe 22 noiembrie, apoi trebuie sa treacă prin ședința de guvern și să fie trimise în Parlament. E bine, însă, să îți cunoști drepturile consacrate prin lege, deci e util să fii la curent când aceste legi se schimbă.

La o primă vedere pare că unele modificări restrâng anumite libertăți cetățenești (pedepse mai mari sau fapte noi incriminate) și nu specifică mari noutăți în partea cealaltă, care să tempereze posibile abuzuri polițienești. Dar nu mă crede pe cuvânt, citește și tu modificările și spune-le prietenilor tăi despre ele.