Dacă ai copilărie prin anii ‘90, poate și mai devreme, ai mai auzit despre cum coana Mița Biciclista a căzut și și-a rupt p... și d-acolo se ducea în altele. Acum, coana Mița pare că rupe trendurile pe social media. Sau, mai bine spus, casa ei face asta. A locuit acolo o bună perioadă de timp, iar acum clădirea a devenit unul dintre locurile de interes din București.
E o bijuterie arhitecturală și parcă unii ar vrea să-l facă un fel de hub artistic. Sau de petreceri cu ștaif. Sau kilometru zero pentru turiști și localnici fierți să aibă o poză bună de Instagram.
Acum, ce să vezi, casa are în sine o poveste specială în perioada asta. E una care ar putea deveni clasică pentru industria imobiliară românească. Să vezi. În 2019, casa a trecut de la moștenitorii Mariei Mihăescu (numele real al coanei) la grupul spaniol Macondo Invest SRL. Clădirea a fost restaurată între 2017 și 2020 cu circa 4,5 milioane de euro. În iulie 2021, casa și terenul au ajuns la firma Blockchain Industries care a plătit 4,5 milioane de euro pentru ea, după cum arată Buletin de București. Ce mai merită menționat aici e că firma Macondo Invest a înregistrat la OSIM marca „Casa Mița Biciclista” pentru zece ani.
Pe 19 noiembrie 2022, casa a revenit pe harta evenimentelor Capitalei prin balul gândit special pentru asta. Înainte de acest moment, un altul e mai important. În iulie 2022, firmele Macondo Invest și Blockchain Industries au fost date în judecată de Sandra Torquemada Hernan pe motiv c-a fost vândută casa fără accept. Pe 21 februarie 2023 e termen în dosarul care privește vânzarea. Până atunci, și independent de ce verdict va fi, e un moment bun să afli despre Maria și viața ei spectaculoasă ca Mița Biciclista.
Pe scurt, ai putea spune ca povestea ei din acei nebuni ani ai interbelicului este o combinație de intrigi, iubire, decădere și legendă pentru că foarte puține mărturii scrise rămân despre aceasta. Născută în 1885 la Dițești în județul Prahova, Maria Mihăescu a fost fiica unei spălătorese care lucra pentru un instalator german. Există mărturii care spun că frumusețea a fost moștenită de la mama sa, o doamnă de condiție modestă.
La vârsta adolescenței, a plecat la pension în afara țării, lucru deloc comun pentru o fată de condiție modestă. Există mai multe teorii privind sursele de finanțare pentru școlarizarea la pension, cum ar fi că instalatorul german a susținut educația acesteia pentru că-i era dragă. Alte voci au vehiculat ideea că pe un teren deținut de mama sa s-a descoperit petrol și de aici au venit ceva bani. Ea a fost școlită în arta conversației de salon și, cu o franceză impecabilă, s-a întors la București și drumul ei spre celebritate a devenit inevitabil în Capitala care își lua lumina într-ale stilului și modei și nu numai de la francezi.
„O curvă de mare lux.”
Despre Mița Biciclista amintește și istoricul Neagu Djuvara: „Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin București pentru a-și menține silueta. Făcuse avere și una din casele ei era cea în care am locuit noi.”
Se spune că primul amant al Miței a fost chiar regele Leopold al Belgiei, unul dintre cei mai cruzi colonialiști, care la un moment dat a deținut pe persoană fizică fostul Zair, actualul Congo. Cert e că Leopold nu a fost singurul cap încoronat care s-a bucurat de calitățile Miței.
Înainte să se vorbească în România despre feminism, Mița Biciclista a fost o nonconformistă și care a adus schimbări în mentalul colectiv în ce privește femeile și normele sociale. De fapt, porecla a apărut dintr-o frustrare a jurnalistului George Ranetti, care se pare că era îndrăgostit de ea. „Așa mă poreclise porcul de Ranetti în fițuicile lui”, i-a mărturisit aceasta scriitorului Alexandru Predescu.
În cartea „Vremuri vechi bucureştene”, Predescu o descrie așa: „Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi șvarțul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”.
Dincolo de bârfele despre amanții ei, Mița Biciclista a schimbat mentalitățile acelor vremuri
Pe lângă curajul de a fi prima femeie care a mers pe bicicletă prin centrul Bucureștiului, Mița s-a mai opus unor stereotipuri ale vremurilor. Clientă fidelă a stațiunii Mamaia, unde venea în fiecare an să se bucure de liniștea mării, Mița va rămâne în mentalul colectiv ca prima femeie din România care a purtat bikini.
Pe-atunci, costumul de baie feminin era extrem de puțin generos cu expunerea trupului, dar Mița a adoptat stilul parizian și s-a afișat într-un costum de baie care-i expunea o bună partea a corpului. Evident, lumea a fost scandalizată și unele zvonuri spun că ar fi fost chiar reținută de jandarmerie pentru indecență, dar eliberată după un telefon regal de la Cotroceni. Asta a dat curaj mai multor femei să adopte acest stil vestimentar la plajă și ușor, ușor, a schimbat standardele vestimentare de la malul mării. Dar poate te-ntrebi de ce ar fi venit un telefon de la Casa Regală pentru a ajuta curtezană.
Între Mița Biciclista și regele Ferdinand s-ar fi legat o relație mai mult decât amicală. Intervenția regală din Mamaia e un preambul a ce a urmat să se confirme printr-un gest ulterior al regelui, care i-a dăruit celebra casă din Piața Amzei. Casa valora atunci 4 milioane de lei, o sumă colosală, pe care regele nu ar fi aruncat-o în joc dacă nu ar fi fost convins de farmecele Miței.
Zvonurile despre presupusa relației au dus la altă poreclă – Mița Cotroceanca –, iar cei care au intuit relația dintre ea și rege au încercat să-i intre în grație curtezanei pentru a obține foloase regale. Mița povestește despre relația cu Ferdinand în aceeași carte scrisă de Alexandru Predescu: „Deși Carol îl însurase pe Ferdinand ca să o uite pe Văcăreasca, uneori scăpa de sub papucul Mariei să-mi țină companie cu bicicleta la Șosea, dincolo de rondul al doilea. Purta o caschetă de mătase albă, încheiată sub bărbie și niște ochelari uriași ca să nu fie recunoscut și să-mi cășuneze vreo neplăcere fiindcă se îndrăgostise de mine”.
Mița vorbește și despre cei care au curtat-o, dar nu în spune însă și cât de mult succes au avut. Pe listă sunt generalul Jack Lahovary, Gheorghe Cantacuzino – Nababul, cneazul Moruzzi sau pilot de avion Louis Blériot. Ce să mai, personalități de prim rang.
Bârfele internaționale au menționat chiar o presupusă legătură cu regele Manuel al Portugaliei, care ar fi cerut-o în căsătorie. Cu ocazia asta, veșnicul ei contestatar Ranetti a scris că „mâna de succes a gentilei noastre compatrioate în străinătate, în aceste vremuri în care diplomația românească nu se prea poate distinge prin izbânzi e binevenită. Să strigăm deci: Trăiască Majestatea Sa Regală Mița I-a”.
Însă iubirea cea mare a Miței a fost doctorul Nicolae Minovici, fondatorul Societății Salvarea. Barbu Solacolu susținea că celebra „Vilă cu clopoței” a doctorului a fost construită special pentru a păstra discreția aventurii cu Mița – trăsura putea să intre direct în hol, ca să scape de ochii curioșilor. Din păcate pentru sufletul Miței, relația dintre cei doi s-a terminat cu o căsătorie. De altfel, doctorul a murit în 1941.
Anii au trecut, iar la începutul anilor ‘40, în a doua parte a vieții, Mița s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dumitrescu. După cum îți poți imagina, venirea comuniștilor a însemnat pentru ea un colaps financiar.
Cea care pe vremuri câștiga la Paris o bătaie cu flori pe Champs-Élysées ajunsese doar o amintire a Miței Biciclista. Dacă în vremurile bune lua masa doar la cele mai bune restaurante ale Bucureștiului și se bucura de privilegiul de a avea servitori polonezi și chiar o mașină coupe, după schimbarea regimului a fost deposedată de celebra casă dăruită de Ferdinand, care a fost naționalizată. Ulterior, curtezana a pierdut și două case pe care le deținea în Galați și ușor-ușor au apărut chiar bârfe că își trimitea soțul la cerșit ca să-și permită să mai iasă din când în când la cârciumile cu ștaif din capitală.
Mița a murit în 1968, la 83 de ani, într-o sărăcie lucie. Nu există vreo mărturie despre niște posibili urmași și nici nu se știe unde a fost înmormântată. Cumva, curtezana a reușit să păstreze misterul din viața lumească și după trecerea în neființă. Dincolo de bârfele vremii și de legendele țesute în jurul ei, Maria Mihăescu a fost un personaj extrem de interesant. Fata din flori născută în Dițești a reușit să cucerească Parisul și micul Paris și să pună pe jar atât inimile capetelor încoronate, cât și pe cele ale gazetarilor un pic frustrați.
Iar casa superbă dăruită de Ferdinand rămâne martora petrecerilor exuberante de acum un secol. Să sperăm că va fi deschisă publicului și cu alte ocazii de-acum încolo.