Educatie

Ce poți face ca să-ți convingi copilul să citească, în loc să stea cu ochii-n telefon

E Ziua Cărții, prieteni, iar dacă citim, crește economia.
23 Aprilie 2020, 8:44am
cum sa convingi copiii să citească, urania cremene, carti pentru citit copiiilor, carti de copii
Fotografie de Andreea Alexandru / Mediafax Foto

În această perioadă, în care școlile și grădinițele sunt închise, o mare parte din educație revine părinților. Ei sunt cei care pun bazele obiceiurilor sănătoase, printre care și cel al cititului.

39 la sută din elevii români sunt analfabeți funcțional și doar opt la sută dintre ei citesc din plăcere, conform unor studii făcute în ultimii ani, ceea ce nu dăunează doar lor, dar și economiei. Expertul în politici de educație, Cristian Hatu, declara că, „dacă ar dispărea analfabetismul funcțional, până în 2030, am avea o creștere economică cumulată de aproape 300%”.

Cum astăzi este Ziua Internațională a cărții, am vorbit cu Urania Cremene, specialist în parenting și creatoarea programului online All About Parenting, care te ajută să fii cel mai bun părinte care poți fi pentru copilul tău, despre cum poți să-i insufli copilului plăcerea de a citi și importanța acestui lucru.

Urania Cremene, fotografie via arhiva sa personală

VICE: De ce este important pentru părinte, copii și societate să citim împreună?
Urania Cremene: Sunt multe beneficii. Unul extrem de important este conectarea. Când îi citim copilului, ne cuibărim unul lângă celălalt, se creează un moment de intimitate. Toată lumea dispare și rămânem doar noi, într-o lume de poveste. Asta hrănește copiilor nevoia de conectare, se simt valorizați, văzuți, respectați și importanți. Lumea creată devine una a poveștilor dintre părinte și copil, cu personaje și nume unice. Astfel îi împrietenim cu cărțile, dar și cu abilitățile pe care le pot învăța și calitățile pe care vrem să le sădim în ei. De la personajele cu care intră în contact prin povești ei pot învăța, de exemplu, curajul și prietenia. Pot apărea și jocuri de rol în care ei devin personajele și îmbracă aceste calități.

Studiile ELLiE (Early Language Learning in Europe) vorbesc despre importanța învățării continue pentru starea de bine a unui individ și a unei națiii. Atâta timp cât facem asta de mici și să nu ne oprim, ajungem cea mai bună variantă a noastră. Asta ne conferă bunăstare pe toate planurile, spiritual, familiar, relațional, vocațional și financiar. Implicit asta ajută mai bine și țara în care locuim. Cu cât indivizii sunt mai educați, adică au citit mai mult și au ajuns la cea mai bună variantă a lor, cu atât pot să contribuie mai mult în societate.

Ce ar trebui să citim copiilor?
Copiii au preferințe încă de la cele mai mici vârste. Unii pentru istorie sau geografie, alții pentru animale sau mediul înconjurător. Poți încerca să-i citești mai multe variante de povești, ca să-ți dai seama ce li se potrivește și ce le place cel mai mult. Copiii nu se plictisesc de povești, așa că atunci când găsești una care le place, recitește-o de mai multe ori, până o învață pe dinafară. Începe cu povești scurte, ilustrate, pe baza cărora puteți crea o lume a voastră. Încet, încet treci la povești mai complexe, ba chiar poți să inventezi unele. Nu-ți trebuie neapărat un suport pentru asta, atâta vreme cât apelezi la imaginația copiilor, care oricum există din belșug.

E adevărat că, dacă îi citești filosofie când e mic, chiar dacă nu înțelege, îi stimulează intelectul și iese supradotat?
Este adevărat că filosofia este capacitatea omului de a gândi abstract, de a pune anumite concepte în contexte diferite și de a vedea care sunt rezultatele lor. Cu cât deschizi mai multe uși copiilor și te joci cu mai multe idei, cu atât gândirea lor se va dezvolta. Implicit asta le va dezvolta și capacitatea de a lega idei și cuvinte. Gândirea noastră se formează în cuvinte, iar ea va deveni mai complexă cu cât citim mai mult și ne îmbogățim vocabularul. Filosofia nu-i face neapărat mai dotați, ci îi ajută să se uite la o situație din mai multe unghiuri. Asta îi va ajuta să aibă o gândire critică, să ia decizii, să rezolve probleme și să gestioneze conflicte. Dacă privesc o problemă din mai multe unghiuri, reușesc să găsească o soluție amiabilă cu altcineva care gândește diferit și nu vor crede că dețin adevărul absolut.

Mai sunt basmele clasice indicate? Nu sunt Capra cu trei iezi, Scufița Roșie și Albă ca Zăpada violente?
Aici părerile sunt împărțite. Există psihologi și specialiști în educație care susțin că aceste personaje și abordarea de tip bine-rău ajută gândirea critică a copiilor. Alții susțin că aceste povești fac rău și am putea să le rescriem. Eu susțin calea de mijloc. Este important să-i familiarizezi pe copii cu anumite caracteristici ale unor oameni sau personaje, care la un moment dat nu au ales să aibă compasiune și grijă față de ceilalți, cum ar fi lupul din Capra cu trei iezi. Dar cred că poți rescrie anumite lucruri, cu o altă rezoluție. De exemplu, poți face alegeri greșite și-i poți răni pe ceilalți, dar poți să înveți lecția și să repari ce-ai greșit. În Capra cu trei iezi poți avea un final diferit, în care lupul a înțeles greșeala făcută, și-a cerut iertare și a făcut mai bine data viitoare. Așa poți să-i înveți abilități care să-i ajute pe termen lung.

Când învață să citească, cum faci să citiți împreună, dacă preferă s-o facă singur?
Adevărul e că sunt prea puțini copii care aleg să citească singuri, deși ar fi ideal să se retragă cu o carte, cum o făceam noi odinioară. Poți, în schimb, să discuți despre ce ați citit. În familia mea avem clubul de lectură, în care câțiva copii, mai mici sau mai mari, citeam cu toții timp de două săptămâni aceeași carte. Discutam o dată la două săptămâni despre ce am înțeles cu toții din ea, cu cine din viața reală seamănă personajele și ce trăsături ne-au plăcut mai mult sau mai puțin. Când discuți despre ce ai învățat din cartea respectivă, îi ajuți să înțeleagă ce-au citit și să pună într-un context real aceste lucruri, nu doar să parcurgă un text. Discuțiile pe marginea textului și aducerea cărții în realitate îi ajută și întărește relația părinte-copil și a lui cu viața însăși.

Ce faci când nu ești mulțumit de cărțile pe care le citește?
Voi da un exemplu personal. Acum 15 ani, eram pe o plajă cu o prietenă și cu fiica ei adolescentă. Am văzut că fata citea Harry Potter și am început să critic lecturile tinerilor din ziua de azi, în comparație cu ce citeam noi pe timpuri (Creangă, Colț Alb și cărți de Jules Verne). Mi-a zis că Harry Potter era o carte extraordinară, dar nu am vrut să intru în detalii. Ulterior am cumpărat și eu cartea pe ascuns și am devorat-o. Din asta am învățat că, dacă noi, ca adulți, am fi mai degrabă deschiși la diferențele dintre generații și am încerca să înțelegem de ce le plac copiilor anumite cărți, am reuși să ne conectăm mai bine cu ei și să le oferim lecturi pe gustul lor. Până la urmă, copiii noștri la zece ani nu vor fi aceiași cu cei de la 15 sau 20 de ani. Este important să-ți împrietenești copii cu lectura și să vezi ce cărți le poți oferi în timp, încât să devină o lectură valoroasă. Dacă există un domeniu care le place, dar ție nu prea, nu înseamnă că trebuie să-i transformi în adultul care ești tu. Trebuie să construiești pe autenticitatea lor, fiindcă sunt unici.

Ce faci când nu vrea să citească deloc?
Sunt mulți copii care nu vor să citească, iar una dintre cauzele principale este că nu ne văd pe noi să citim. Cei mai mulți părinți spun copiilor lucruri de genul: Eu am citit când eram de vârsta ta, dovadă toate cărțile din bibliotecă, acum este rândul tău. Dacă te văd că stai mereu pe telefon, tabletă și laptop și le ceri să citească, e foarte puțin probabil să se întâmple asta. Ca soluție aș sugera spații de timp, de 15-20 de minute seara, în care toată lumea citește. Dacă vrei ca ei să citească, este important să o faci și tu. Poate la început o vor face cu mai puțină plăcere, dar dacă vor sta în brațele tale în timp ce citiți împreună, va vedea asta ca pe o conectare și va face ce face toată familia. Dacă mai și discuți cu ei ce citesc, cu atât mai mult se vor bucura să împărtășească și ei la rândul lor cu tine. Asta e tot o formă de conectare. Un alt lucru pe care îl poți face este să te folosești de bestseller-urile pe etape de vârstă și să-i ajuți să-și aleagă lectura care le face plăcere. În timp, poți construi de la acest obicei.

Mulți părinți folosesc tableta pentru a-i da copilului ceva de făcut. Când devine acest obicei nociv?
Nu este nimic nociv în acest obicei per se. Devine nociv atunci când tableta, calculatorul sau telefonul înlocuiesc conectarea reală a copilului cu membrii familiei. Sau când te dezbraci de rolul de părinte, partener de viață sau mentor și delegi acest timp unei tablete care nu te poate înlocui cu totul. Devine nociv când copilul nu mai găsește bucurie în alte activități în afara tabletei și ajunge o dependență, când un sfert din orele în care copilul este treaz stă în fața unui gadget. Dacă pentru un copil de patru ani, timpul la tabletă este mai mare de o oră și jumătate, maximum două ore pe zi în weekend, acest obicei devine nociv. Ca soluție, limitează acest timp și umple-l cu activități fizice, joacă-te cu copilul și oferă-i șansa să se conecteze real cu cei din casă. Tableta ar trebui folosită și ca să învețe ceva, nu doar pentru distracție. Poate, de exemplu, să urmărească un documentar.

Cum pot părinții să-și convingă copiii să citească împreună când deja s-a instalat o dependență de tabletă?
Orice dependență poate fi gestionată în două moduri, fie printr-o întrerupere bruscă, adică să-i luăm tableta, ceea ce nu este de dorit, fie treptat. Dacă acum copilul folosește tableta patru ore pe zi, propune-ți ca în următoarea săptămână să ajungă la trei ore și jumătate. Restul de timp umple-l cu ceva valoros care îi face plăcere. Următoarea săptămână încearcă să ajungi la trei ore și tot așa, până simți că ai ajuns la un interval de timp gestionabil, pas cu pas.

Cât de important este cititul pentru a-ți ajuta copilul să-și dezvolte gândirea critică?
Cititul este important pentru dezvoltarea vocabularului și ca să afle o serie de informații pe care nu le poți oferi prin interacțiune în familie sau la școală. Gândirea critică înseamnă că te poți uita la o problemă, aduce în contextul ei soluții, pe care le gândești în funcție de informațiile pe care le ai deja. Nu este suficient pentru un copil să citească sau să memoreze o anumită informație, important este să fie ajutat să o pună în practică, altminteri ne întoarcem la studiile PISA, care demonstrează că elevii români sunt analfabeți funcționali. Adică au informațiile, sunt memorate, dar nu știu ce să facă cu ele, cum să le pună la treabă într-un context dat.

De asta este important să discuți cu copiii pe marginea textelor citite și modul cum pun ei informațiile în practică. De exemplu, copiii învață despre religie. Ajută-i să vadă asta din punct de vedere al gândirii critice, că religia în care noi credem nu este unică și că alți oameni au alte credințe sau se închină la alți zei. La fel și cu filosofiile de viață, principiile, valorile și obiceiurile. Așa îi ajuți să înțeleagă cum arată adevărul din perspectiva fiecăruia și cum lucrurile în care credem ne modifică mediul în care trăim, deciziile pe care le luăm și alegerile pe care le facem.

Când discuți cu copiii tăi o problemă din mai multe perspective, îi ajuți să dezvolte gândirea critică, iar cititul și acumularea de informații per ansamblu îi ajută fantastic în această direcție.

Pe Irina Gache o poți urmări pe Facebook și Instagram.

Editor: Ioana Moldoveanu