Cultură

Am vorbit cu tipa din România care a scos o carte despre întâlnirile ei de pe Tinder

„Romanul meu înseamnă o serie de emoții autentice, bucurii, dezamăgiri, dar și sex.”
11.1.21
intalniri Tinder, carte despre intalniri pe Tinder
Persoana din imagine n-are legătură cu conținutul articolului. Fotografie de Autri Taheri via Unsplash

Ella Sparks e o tipă de peste 30 de ani care a fost la atât de multe întâlniri pe Tinder, încât s-a hotărât să scrie o carte despre asta. It`s a Match! a apărut după șase luni în care Ella a scris în weekenduri și în puținul său timp liber. „În care găsești situații și personaje de așa nu, dar și exemple de așa da, sub forma unor povestiri. Fiecare capitol cu protagonistul lui”, spune autoarea.

Experiențele Ellei au fost în Sibiu, unde locuiește de ani buni, deși vine din Alexandria. A hotărât să scrie sub pseudonim pentru că numele ei real nu e nici scurt și nici nu atrage atenția în vreun fel, așa că spațiul literar i-a oferit posibilitatea să-și aleagă un pseudonim complementar cu titlul „răsunător” al cărții. Ella spune despre ea că e o femeie normală, cu un job obișnuit, sociabilă și cu un simț al umorului extrem de dezvoltat. 

Nu e scriitoare, dar a terminat Litere, iar „microbul cărților” nu a părăsit-o niciodată. Ideea de a-și publica experiențele pe Tinder a venit de la fratele ei, după ce acesta a remarcat numărul mare de întâlniri la care sora lui a fost. Zis și făcut. Ella a scos primul volum, iar acum deja lucrează la continuare. Tânăra spune că tot conținutul e original, contemporan și expus în așa fel încât să dai pagină după pagină, să vezi ce se întâmplă cu personajele, cum își exprimă bucuriile și frustrările sau care sunt părerile lor referitoare la întâlniri sau sex.

Ella și-a dorit să arate lumea din spatele aplicației de dating și ce se găsește la capitolul bărbați: „ce vor, ce caută, ce le poate capul și mai ales ce îi împinge să înșele”.

„Romanul meu înseamnă o serie de emoții autentice, bucurii, dezamăgiri, dar și sex. E o relatare cât se poate de reală asupra societății contemporane românești: ce caută și ce speră să găsească românii pe o aplicație de hook up”, spune scriitoarea.

Am vorbit cu Ella despre impresiile ei despre Tinder, cele mai proaste întâlniri pe care le-a avut, dar și despre date-ul care a dat-o pe spate.

VICE: Tipii din carte știu că e vorba despre ei? Le-ai spus?
Ella Sparks:
Normal că nu! Așa că, băieți, dacă folosiți Tinder și sunteți curioși dacă v-am făcut nemuritori, spor la citit! Despre carte știu doar doi tipi: un personaj a cărui poveste e prezentată în carte, la categoria de așa da, și, bineînțeles, cel care a declanșat toată ideea cărții.

Publicitate

Din experiența ta, ce tipologii de bărbați oferă Tinder?
Nu știi niciodată peste cine dai, cine poate fi în spatele unei poze sau a unei imagini interesante, așa că fii cea mai bună versiune a ta și vezi apoi dacă match-ul e pe gustul tău sau nu.

Uite, am să folosesc chiar un fragment din carte, răspunde cel mai bine întrebării: „...nu e totul doar lapte și miere, iar internetul nu e plin de bărbați singuri și frumoși care așteaptă să te ia de nevastă sau de «fotomodele deștepte» care doresc cu nerăbdare să-ți ofere nopți interminabile de amor sălbatic. Nuuu, nici pe departe!”.

O altă categorie pe care am întâlnit-o aici sunt bărbații extrem de politicoși. Dude, e o aplicație de futut, în esență, nu calendarul ortodox. Chiar nu trebuie să scrii fraze de genul: „Mulțumesc ptr accept”, că nu te-am acceptat în viața mea, sau „Îmi pare bine să te cunosc și sper să devenim prieteni”, că nu m-ai cunoscut în viața reală și instinctul meu îmi spune că n-o să devenim cei mai buni prieteni…

Poți să ai noroc și să găsești oameni mișto cu care chiar să ai conversații interesante și cu care poate vei ajunge să te și întâlnești și poate va ieși ceva. Sau poți să ai un altfel de „noroc” și să dai peste stalkeri, agramați, bărbați căsătoriți în căutare de adrenalină. Depinde doar de tine să triezi și să alegi ce-ți place, că ai de unde alege, har Domnului.

Care sunt cele mai proaste replici de agățat pe care le-ai întâlnit pe rețeaua socială?
Replicile de agățat nu mă impresionează în vreun fel, dar unele descrieri creative ale domnilor de pe Tinder da. Exemplul grăitor e capitolul intitulat „Inginerul” – un tip care avea la poza de profil o caricatură. Am dedus că sub un așa camuflaj se ascund două tipuri de bărbați: fie urâți ca foamea și se cred interesanți, fie niște bunăciuni și fizic, și intelectual, dar cu experiențe nasoale și cine știe ce traume. Aici am intuit bine, iar omul era din categoria bărbaților normali la cap. Păcat că nu prea s-au aliniat planetele să ne și vedem. Altfel, majoritatea descrierilor sunt seci, de prost gust, cugetări furate de pe net și scrise incorect. Asta dacă nu vorbim de pozele cu citate sau cele la bustul gol. 

Atunci dă-mi exemplu un date care ți-a plăcut...
O întâlnire care m-a dat pe spate și care m-a impresionat de la început și până la sfârșit a fost cea cu un doctor. Cina la un restaurant cu ștaif, care s-a lăsat cu o ieșire în bar și apoi în club. Omul nu era cine știe ce fotomodel, dar arăta bine și se vedea că era umblat.

Conversațiile erau pertinente, iar felul în care a reușit să mă facă să mă simt, doar din cuvinte și comportament de gentleman, a întrecut orice așteptări. Chirurgul plastician a fost pentru mine definiția unei întâlniri wow! Ți-l aduci aminte pe Michael Jackson cu „The Way You Make Me Feel”? Cam așa a fost pentru mine.

Publicitate

Ce sfaturi ai pentru cei care vor să iasă la un prim date pe Tinder?
Keep an open mind, read the signs and run like hell if something seems off. Siguranța ta e mult mai importantă. Deși în carte am povestit întâmplările respective cu o oarecare nonșalanță și mult umor, unele întâlniri deveniseră de speriat.

Apropo de asta, fă-mi un top al celor mai dubioase tipuri de bărbați cu care ai ieșit de pe Tinder.
Cred că pe primul loc ar fi „the stalker”. Când omul nu are de lucru, își face. Treaba asta mi-a dat de muncă câteva luni și nu în sensul bun. La un moment dat, am ajuns la concluzia că omul e un stalker, cum sunt ăia de urmăresc vedetele, doar că eu nu sunt vreun star.

Tipul a început să-mi dea de gândit când a spus că a vorbit deja la el la muncă, să se mute în Sibiu. Știa lucruri despre Sibiu pe care niciun om normal la cap, care trăiește în alt oraș, nu s-ar fi obosit sa le afle. Cred că am ieșit cu tipul ăsta să mă conving că mă pot baza pe instinct și să nu rămân cu „ce-ar fi fost dacă”. S-a dovedit a fi un actor second hand într-un oraș în care, două săptămâni pe an, teatrul e rege, s-a dat de gol la cină și mâncarea mi-a stat mai mult în gât, decât să-mi pice bine.

Am făcut abstracție de realitatea sumbră și m-am bucurat de Hugo-ul bine alcoolizat, în speranța că o să-mi văd interlocutorul într-o lumină mai bună, dar degeaba. Obișnuiesc să dau omului o șansă, să văd ce e și dincolo de înfățișare, dar când m-am hotărât să-i spun ferm că nu o să ne mai vedem, a început să plângă și să tremure. A fost jalnic. L-am condus la mașină, am blocat numărul și am plecat spre casă.

Al doilea ar fi „vitezomanul Gică”. Era o zi călduroasă de iunie, mă plictiseam, așa că am zis să ies din zona de confort și să ies la un date cu tipul ăsta. Părea normal la prima vedere, dar nu spune niciodată hop, până nu sari pârleazul. Am stabilit să fugim de căldura orașului și să mergem spre Păltiniș, dar după ce am ieșit din localitate a început să-i dea blană și să taie curbele, de mă făcea să mă rog la toți sfinții știuți și neștiuți, doar să ajung întreagă la destinație.

Stăteam timorată în dreapta, spânzurată cu centura, și eram incapabilă să mai port vreo conversație coerentă, în timp ce omul povestea lucruri chiar interesante. I se dezlegase limba la viteză cum se dezleagă limba bețivului la băutură, dar cine să fie atentă? Nu sunt eu aia care să meargă duminică de duminică la biserică, dar chiar i-am mulțumit lui Dumnezeu că am scăpat cu bine din excursia la Păltiniș, când m-am văzut cu picioarele pe pământ. 

Al treilea e genul: „Nu vrei să ieșim la un film?”. Ne-am văzut în fața cinematografului, am intrat în sală, am văzut filmul, m-a condus la mașină, dar nu înainte să mă invite la el la un pahar de vin, că doar stă peste stradă. M-am urcat în mașină și p’ aici ți-e drumu’. A fost sec și de prost gust și tipul chiar părea OK. A fost unmatch. Mi-am promis că n-o să mai ies la o întâlnire pe nevăzute, doar la film.   

Publicitate

Altfel, crezi că ai șanse să-ți găsești iubirea pe Tinder?
Nuuu! Eu nu mi-am găsit iubirea pe Tinder, deși la început eram ferm convinsă de asta. După o grămadă de experiențe și experimente cu online dating, sunt ferm convinsă că nu voi găsi bărbatul fără de care nu pot trăi pe Tinder sau pe vreo altă aplicație de hook up. Dar merită să încerci. Te scoate bine de tot din zona de confort și îți oferă o perspectivă complexă asupra oamenilor și mai ales asupra situațiilor dubioase în care te vei găsi la un moment dat. Te asigur că vor fi.


Ana Tepșanu e o jurnalistă căreia îi place să scrie și vrea să facă asta până când n-o să mai poată. Altfel, e o tipă destul de amuzantă și (poate) enervant de curioasă. A mai scris la Metropotam și noizz.ro, iar în prezent dansează la unsitedemuzica.ro și caută frumosul la lovedeco.ro.