Paranoia mă face să ţip în stradă ca o nevastă bătută

Din 26 de poveşti, am selectat 15, aşa că toată săptămâna veţi citi vreo trei prăjeli epice pe zi. Votaţi-o prin like-uri p-aia care v-a plăcut mai mult, iar pe 6, când venim din vacanţă, anunţăm câştigătorii la ora 4:20 p.m., ca să menţinem tiparul.

Era vară, anotimpul chill, perfect pentru distracție, echivalent de băut şi de fumat nişte verde de calitate. Eram cu o prietenă bună, să-i zicem Ioana, pe un deal din apropierea oraşului. Aveam un prieten, mai şmecheraş de felul lui, care ne-a adus nişte marfă.Nu mai luasem de la el şi am hotărât împreună să fumăm la ea acasă, pentru că în seara aia era singură. Zis şi făcut. Casa ei era mai mult un conac foarte vechi cu geamuri şi perdele de o nuanţă alb-gri, un peisaj demn de filmele de groază.

Ne-am aşezat pe o bancă din spatele casei şi-am rulat un Gigi. Era destul de târziu şi până am terminat de pasat de la una la alta s-a lăsat noaptea. Ne-am retras în casa aia, care  sub influenţa THC-ului şi a întunericului mă înspăimânta şi mai tare. Eu m-am întins pe canapea, având un trip foarte interesant, dar pe care din păcate nu mi-l mai amintesc. Ţin minte că Ioana era mult mai praf decât eram eu, s-a dus în bucătărie să bea nişte apă, ca să-şi revină şi că spunea încontinuu „Ce tare îmi bate inima!".

Probabil din cauza curentului care venea printr-un geam spart de nişte puşti din vecini, uşa din spate lăsată deschisă s-a trântit cu zgomot destul de puternic. M-am ridicat de pe canapea şi am fugit pe scările ce duceau spre etaj, panicată de gândul că mai era cineva în casă. Imediat am auzit un zgomot de pahar spart, semn că prietena mea se speriase şi ea. N-am mai aşteptat-o şi mi-am continuat drumul, căutarea unei camere în care să mă închid, pentru a nu fi găsită de cel care pătrunsese în casă.

Zăpăcită, Ioana apucase un cuţit dintr-un dulap al mobilei de bucătărie şi fugise spre hol, probabil când îmi auzise scârţâitul provocat de paşii mei grăbiţi pe parchetul marcat de trecerea anilor şi mă confundase cu „străinul" a cărei prezenţă în casă o presupuneam amândouă. Ţin să menţionez că era beznă şi afară şi în locuinţa prietenei mele, iar singura lumină provenea de la luna ce strălucea palid pe cer.

Nu era prima dată când mă aflam acasă la ea, aşa ca am găsit rapid drumul spre camera ei. Grăbită, am aruncat o privire în spate, simţind că necunoscutul mă va ajunge din urmă. O rază argintie a strălucit pe lama ascuţită a cuţitului şi adrenalina mi-a invadat fiecare celulă a corpului. În cameră m-am ascuns pe balcon după un ghiveci cu un Yucca de dimensiunea unui copil de nouă, zece ani. Am văzut cum lumina s-a aprins în cameră şi ghiceam prezenţa unei persoane. Eu lăsasem uşa de la balcon deschisă, aşa cum o găsisem. După puţin timp am auzit cum s-a deschis uşa de la baie, semn că persoana epuizase de căutat în dulapuri, sub pat şi în celelalte ascunzători din camera impresionant de mare a Ioanei. În acel moment am realizat că aia era şansa mea sa fug de acolo şi să-mi caut prietena.

Planul a funcţionat. Am fugit de după acel ghiveci, înfricoşată de posibilitatea ca omul care avea cuţit să mă prindă din urmă. Din păcate, nu după mult timp am auzit nişte paşi care mă urmăreau şi am realizat că singura mea scăpare era să ies din casă, lăsând-o pe Ioana pradă acelui nenorocit. Am riscat, încercând uşa din spate şi spre norocul meu, nu era încuiată. Ajunsă în stradă, am strigat cât puteam de tare: „Mă omoaaară!" și am atras atenţia multor vecini. Cei mai mulţi credeau că sunt beată sau că, din contră, eram căsătorită cu vre-un beţiv care mă bătea.

După puţin timp, Ioana a ieși afară cu un cuţit similar celui a cărei strălucire o zărisem. Acum înţelegeam şi eu că ea era cea care mă urmărise. Astfel, fiecare o confundase pe cealaltă cu un intrus. Neînţelegerea nu putea fi rezolvată pe moment, deoarece poliţia fusese chemată cu câteva minute înainte.

La secţie, Ioana a găsit o explicaţie pe cât de fabuloasă, pe atât de salvatoare. Susţinea că era geloasă pe mine că-i furasem prietenul şi că voia să mă înveţe minte. Poliţiştii, văzându-ne ochii destul de roşii şi auzind explicaţiile destul de aberante, ne-au întrebat daca nu cumva am fumat ceva. Ioana a adăugat că, în casă la ea e un geam spart şi că aveam ochii roşii din cauza curentului.

Din fericire, unchiul meu lucra în poliţie şi am reușit să scăpăm de mai multe explicaţi şi de o noapte la secţie spunând că sunt nepoata domnului X.

VICE şi Kavatza România îţi schimbă portofelul

Citeşte şi celelalte poveşti prăjite