FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Fasciştii englezi şi-au luat prima înfrângere pe anul ăsta în Brighton

Brighton a dovedit încă o dată că e iadul neo-naziștilor. Să deschidem șampania!

După șapte luni de beznă, cetățenii orașului Brighton s-au trezit sâmbătă pe genul de vreme care nu te face să vrei să te sinucizi. Dar dacă și-au închipuit că își pot petrece weekendul relaxați pe plajă, s-au înșelat, pentru că orașul le era invadat de câteva sute de fasciști duminică după-amiază.

Marșul pentru Anglia e o sărbătoare prietenoasă care are loc de ziua Sfântului George. Și deși sunt câțiva oameni care vor doar să-și picteze steagul Angliei pe față, să cânte „Jerusalem” și să vorbească despre cât de grozav era Churchill, evenimentul tinde să fie dominat de membrii Ligii Engleze Islamofobe, de zvastici și de un amestec de grupuri de extremă dreaptă.

Publicitate

Marșul are loc de câțiva ani, iar anti-fasciștii locali au hotărât să se mobilizeze împotriva lui. Petrecerea  anti-fascismde anul trecut a umilit cu atât de mult succes neo-naziștii încât Casuals United, un grup de ultrași de extremă dreaptă, s-a întors să se răzbune o lună mai târziu, dar au ieșit din oraș cu coada între picioare, în hohotele de râs ale localnicilor.

În loc să priceapă mesajul și să-și mute demonstrația într-o zonă mai rasistă, care să-i tolereze cu drag, cei care fac Marșul pentru Anglia insistă să-și închipuie că Brighton e Stalingradul lor. După cum mi-a spus un localnic: „Vin aici doar pentru că e cel mai de stânga loc din Anglia și cel mai prietenos cu gayii.” Nu pot suporta gândul că au fost făcuți de râs de un grup de comuniști homosexuali, cum îi privesc ei, și evident că n-au nici memorie, așa că tot insistă să se întoarcă în fiecare an.

Anul ăsta n-a făcut excepție, așa că ne-am îndreptat și noi spre mare ca să vedem cum fasciștii bețivi și idioți și-o iau în freză din nou.

Am ajuns pe faleză, unde un șir de dube ale jandarmeriei crease un zid impenetrabil între locul unde trebuia să aibă loc marșul și cel în care antifasciștii contra-protest stabiliseră să se întâlnească. Aproximativ 700 de jandarmi veniseră din Wales și se pregăteau pentru cea mai mare operațiune pe care o văzuse Brighton în ani de zile.

Tactica poliției a fost să-i bage în autobuze pe toți participanții la Marșul Angliei, să-i lase să marșeze și apoi să-i scoată din oraș tot în autobuze înainte să apuce să aibă contact cu vreun locuitor din Brighton. Și inițial, tactica părea să aibă succes, dar au început să sosească fasciștii care nu veniseră în autobuze ale poliției, adăugând tensiune situației.

Publicitate

Anti-fasciștii au apărut în număr foarte mare, s-au adunat lângă un rond în fața unui acvariu și și-au distribuit între ei pliante anti-fasciste. Dar prezența poliției a fost atât de copleșitoare încât ne-am întrebat dacă n-ar fi mai distractiv să vizităm acvariul decât să ne uităm cum două grupuri de oameni se înjură și se huiduie printr-un zid de polițiști și de dube gros de zece metri.

Din fericire, pe la ora 12 au apărut niște animale marine sub formă de demonstranți la Marșul pentru Anglia, care și-au închipuit că ar fi o idee grozavă să se dea mari în fața unei mulțimi imense de anti-fasciști.

Oamenii s-au repezit să urle și să-i înjure, și doar un gărduț separa demonstranții de marea de antifasciști nervoși. Tipul în negru pe care-l vedeți atacat aici a sărit peste barieră ca să se ia de cinci sau șase bărbați care erau vizibil mai mari și mai puternici decât el și s-a trezit depășit total de situație, prins între șuturile și steagurile lor.

Fasciștii au folosit tot ce au învățat ei în timpul atâtor conflicte penibile și încrederea în ei le crescuse în urma celor câteva beri băute în prealabil. Timp de câteva secunde, părea că tipul în negru dăduse de belea și, la un moment dat, am fost aproape convins că demonstranții aveau să-i spună „nu te mai agita, că te lovești singur”.

Dar câțiva prieteni i-au sărit în ajutor, chiar la timp cât să-l salveze de rușinea vieții lui. Au zburat câțiva pumni și combatanții s-au rostogolit un pic într-un ghem de mâini și picioare – unele rasiste, altele non-rasiste. E greu să identifici gradul de xenofobie al unei mâini atunci când nu vezi capul de care e atașată.

Publicitate

Apoi toți s-au ridicat și s-au reîntors la echipa lor. Echipa Angliei s-a rezemat de gard ca o turmă de oi îngrijorate care văd ciobanul plimbându-se prin curte cu cleștele pentru castrare. Polițistul ăsta „de legătură”, în costumașul lui baby blue, era singurul care proteja grupul de mulțimea antifascistă care îi huduia.

Fasciștii tocmai reușiseră să se strecoare pe după cordon, când a sosit poliția călare și a hotărât că e o tactică bună să le confiște bannerul. Ceea ce n-a reușit să facă. Apoi a urmat o perioadă de confuzie, în care poliția a încercat să organizeze pe toată lumea, după care a renunțat și s-a prefăcut că nu s-a întâmplat nimic.

Acest polițist i-a cerut membrului blocului negru să-și scoată masca. Răspunsul a fost „Nu”. Destul de jenant pentru polițist.

La o sută de metri distanță, un grup de fasciști s-au ascuns într-un salon de pariuri după ce au fost fugăriți de antifasciști cu baloane cu cerneală.

Câțiva polițiști au fost prinși la mijloc în schimbul de „focuri”, dar și-au păstrat o postură stoică, în ciuda faptului că le curgea cerneală pe toată fața.

În jurul rondului, domnea confuzia. Poliția fugărea demonstranții, având impresia că galopul cailor îi va face să-și dea măștile jos. Pentru o scurtă perioadă de timp, era ușor să uiți că extrema dreaptă avea vreo legătură cu tot tărăboiul. Poliția percheziționa orice contra-protestatar pe care reușeau să-l oprească.

Publicitate

De exemplu, tipul ăsta. Care a profitat de faptul că a fost capturat ca să se relaxeze puțin și să reflecteze la haosul din jurul lui.

N-a fost o idee atât de rea, pentru că în scurt timp, un alt grup de fasciști a început să marșeze pe o stradă lăturalnică, unde s-au trezit înconjurați din toate părțile.

Iată cum a decurs:

Poliția a reușit să le croiască un drum de evadare, dar nu înainte ca niște rachete să-și atingă ținta. Urmăriți-l pe skinhead-ul cu hanorac alb. La figurat, au primit în față ouă și roșii. La propriu, au încasat în cap niște cutii de bere, ceea ce probabil e mai dureros.

Multe străzi care duceau spre faleză (pe unde era traseul marșului) au fost blocate de cordoane ale poliției.

Blocajele nu au reprezentat o problemă pentru anti-fasciști care – cunoscând teritoriul – și-au făcut drum spre promenadă pe străzile lăturalnice.

Când au ajuns acolo, îi așteptau fasciștii, care au început bătaia. Un anti-fascist care părea puțin zdruncinat mi-a spus: „Nici nu i-am văzut. Au sărit pe mine și pe prietenul meu de cum am ajuns.”

Totuși, elementul surpriză nu s-a dovedit a fi prea eficient, căci fasciștii au fost depășiți numeric și și-au luat o bătaie zdravănă. Înainte să-i oprească poliția, aerul răsuna de sunetul pumnilor și al ghetelor care se întâlneau cu craniile neo-naziștilor.

La finalul bătăliei, am reușit să prindem un cadru cu micuțul Marș pentru Anglia. Sunt sigur că dacă rasa englezească (care o mai fi și aia) va avea vreodată nevoie să fie apărată, ăștia sunt tipii pe care trebuie să ne bazăm ca să ne ducă numele și sângele mai departe.

Publicitate

Locuitorii din Brighton s-au aliniat apoi pe tot traseul marșului, cântând: „De la gară pân' la mare, Brighton niciun fascist n-are!” sau mai aruncându-le fasciștilor câte un„Puțe mici!” Între timp, a apărut cineva cu un sistem de sunet imens din care răsunau imnuri gay precum „I will Survive.” E frumos să combați bigotismul cu superbitate pură.

Marșul în sine a fost cea mai mare glumă. Patrioții mândri au marșat cam 400 de metri pe faleză, până au observat acest banner imens anti-fasciști agățat de acoperișul unei clădiri. După care au marșat înapoi – fără discursuri, fără nimic – spre autocarele lor și au plecat spre casă.

La rond am întâlnit un mic grup de fasciști care erau escortați afară din oraș și care se plângeau polițiștului că veniseră tocmai din Liverpool pentru treaba asta și că nu era corect să fie trimiși înapoi. Am fost înduioșați de dedicarea lui.

Și cam asta a fost. Zvonurile cum că o familie musulmană a fost atacată de niște golani rasiști – încă neconfirmate – ar trebui să fie de ajuns ca să-i asigure pe fasciști că dacă se întorc în Brighton și la anul, vor întâlni o mulțime de oameni la fel de hotărâtă să-i stâlcească în bătaie.

Urmăriți-i pe Simon și pe Henry pe Twitter: @SimonChilds13 și @Henry_Langston

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citeşte şi:

Grecii fascişti atacă femei la televizor

Ultraşii polonezi fascişti te iau la bătaie în pădure

Lupta dintre fascişti, antifascişti şi poliţie la Bristol Gay Pride

Homofobii fasciști ai Greciei au poliția și pe Dumnezeu de partea lor