FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Întrebarea Zilei: E bine că i s-a făcut statuie lui Adrian Păunescu?

În weekend, în Parcul Icoanei, a fost inaugurată statuia lui Adrian Păunescu. Evenimentul a adunat toţi oamenii interesanţi, intelectuali şi senili din Bucureşti.
29.5.12

Stafia lui Păunescu.

În weekend, în Parcul Icoanei, primarul Nicolae Onțanu a inaugurat statuia marelui poet al neamului Adrian Păunescu, ridicată la inițiativa proprie. Evenimentul a adunat toți oamenii interesanți, intelectuali și senili din București.

De cum am auzit primele cuvinte răsunând din boxe, ne-am speriat că o să luăm bătaie. Nu aveam ce căuta într-un loc în care „suntem mândri că duhul lui Adrian Păunescu va domni pururi asupra acestei țări românești” și intrasem în paranoia că toată lumea o să-și dea seama de asta. Deși majoritatea oamenilor erau pensionari, nu păreau deloc inofensivi. Așa cum nu pare niciun naționalist.

Publicitate

O doamnă se învârtea pe-acolo cu cu un cățeluș bătrân în brațe, cu botniță din piele, care, când am vrut să-l mângâi pe cap s-a smucit cu furie din botniță și mi-a înhățat degetul mic între cei patru colți cariați. Era singura creatură de-acolo cu care credeam că mă pot împrieteni, dar stăpâna lui mi-a aruncat o privire acră în timp ce încercam să mă șterg de bale.

N-am văzut, dar am auzit și a filmat și Vlad Petri cum un tip încerca să protesteze împotriva statuii, dar a fost dat afară de la preaonorata adunare. Așa că ne-am mușcat limbile și am păstrat niște figuri serioase în timpul discursurile prietenilor lui Păunescu. Așa am aflat că, „deși s-a discutat foarte mult despre relația femeie-bărbat din viața lui Păunescu”, nu a fost vorba de orice femei, ci de poete. Și „nu Păunescu mergea către poete, poetele veneau spre Păunescu!” Apoi, pentru cine nu știa, poetul era nesuferit multora nu din cauză că era gras sau pupincurist, ci pentru că el a fost „un luptător care a apărat numai ceea ce era românesc cu adevărat! De aici și prieteniile, dușmăniile, dar mai ales recunoașterea. Nu doar a celor din țară, ci și a celor 13 milioane de români din afara granițelor!”

Unul a hotărât în locul meu și al stimatei adunări că „toți care suntem prezenți aici purtăm imaginea lui Adrian în suflet și ea se va desăvârși pentru cei care vor trece pe lângă această statuie întotdeauna”. Un alt prieten de-al poetului s-a plâns că „un val de uitare a încercat să șteargă urmele trecerii lui Păunescu prin lume, din cauza conspirației mediocrităților care nu i-au iertat niciodată imensitatea”. Eu una m-am simțit mediocră, știind că mereu făceam comentarii sub formă de grohăieli de câte ori îi vedeam imensitatea la televizor.

Publicitate

„Această statuie a fost realizat”, a continuat un prieten maghiar al lui Adrian Păunescu „grație domnului primar Nicolae Onțanu care, ca român cu spirit european și ca un conducător responsabil al sectorului 2 este un exemplu pentru toți primarii țării noastre pentru modul în care trebuie respectate și iubite creația literară artistică și pentru modul în care trebuie slujită și susținută cultura.” Discursul s-a încheiat cu niște urări însuflețite și foarte potrivite secolului XXI în care toată lumea merge pe stradă cu căști de iPod în urechi: TRĂIASCĂ, TRĂIASCĂ, TRĂIASCĂ DUHUL LUI ADRIAN PĂUNESCU! TRĂIASCĂ TRICOLORUL! TRĂIASCĂ ROMÂNIA!

După ce am ascultat aceste discursuri cu inima cât un purice, crezând că am alunecat într-un vortex temporal și ne-am trezit în epoca de aur a țării românești, am încercat să discutăm cu oamenii prezenți la eveniment. Se pare că majoritatea se gândeau la lucruri încă și mai importante decât dezvelirea statuii la care tocmai luaseră parte.

Bună ziua! Ați fost fani Adrian Păunescu?

Doamna: Da, domnișoară! Și-ai domnului primar Onțanu!

Domnul: Eu l-am și cunoscut.

Cum l-ați cunoscut?

Domnul: Foarte bine! Când făcea cenaclu prin țară, s-a dus la Bușteni, m-am dus acolo. S-a dus la Ploiești, am fost. L-am cunoscut și pe fiu-su, da’ era mic atunci.

Și vi se pare că statuia exprimă bine spiritul lui Păunescu?

Doamna: Vaaaai, doar nu vorbește! Așa de expresiv este!

Publicitate

Domnul: Dom’le, Păunescu a fost patriot. N-a ținut cu niciun partid, el a ținut cu țara. Păi are casă și la Breaza și acolo era drumul neasfaltat. Și a asfaltat drumul de la gară până la… doar până la el. Pentru toată lumea! Și a fost criticat pe timpul lui Ceaușescu pentru treaba asta.

Doamna: A fost și pedepsit!

Domnul: El a unit Ardealul cu țara. N-a criticat pe unguri, a zis că toți suntem români și că trebuie să trăim aicea cum trebuie.

Doamna: Of, Păunescu al nostru… Nu l-oi uita pân-oi muri!

Domnul: Eu știu lucrurile astea, că am umblat în toată țara. Am fost activist de partid, apoi am lucrat la primărie.

Doamna: Eu am lucrat pe vremea aia cu specialiști suedeji și germani. Vorbeam doar cu directorul adjunct Căpățână și cu directorul general Ciurel. Înainte eram o fată simplă de la țară. Comuniștii m-au deșteptat, mamaie!

VICE: Vă plăcea de Păunescu?

Măturător parc: Da.

Vi se pare că-l reprezintă statuia? Parcă el era mai impunător așa…

Da, avea ceva la cap.

Firește. Ar mai trebui să facem statuie cuiva?

Da. Dar conducerea hotărăște cine merită și cine nu merită. Primăria.

Dar dumneavoastră nu aveți în minte pe cineva care merită?

Nu.

Înseamnă că aveți standarde înalte. Mai înalte decât Primăria.

DA!

VICE: Bună ziua. Suntem de la VICE, putem să vă punem câteva întrebări?

Doamnă: Bună ziua, dar prezentați-vă, vă rog, nu așa!

Eu sunt Oana Zaharia, iar el este Paul Petrache.

Publicitate

Ok, ce vreți voi să știți?

S-a ridicat statuia la nivelul așteptărilor dvs?

Sub aspect artistic sau al momentului și al edificiului?

Sub aspect artistic.

Sub aspect artistic mi se pare puțin încruntat, țeapăn, dar seamănă cu Păunescu…

Prietena doamnei: Ei, seamănă, dar uite, eu tocmai mă uitam la asta. (Ne arată o fotografie cu Păunescu de pe un pliant, în care poetul zâmbește vesel și e de două ori mai gras decât statuia)

Da, e altceva aici!

Doamna: Bine, acolo e pentru eternitate, e sobru, e gânditor… este edificiu. Pe când aici îi vezi ochii, zâmbetul… Da, păi sculptorul se cheamă Deac și Neagu… sunt doi. Trei sculptori!

Prietena doamnei: M-a impresionat o doamnă în vârstă care a luat niște floricele din astea Mâna Maicii Domnului, care miros frumos, și le-a depus la statuie. Uite ce poate să mă impresioneze! Doamna probabil are 70 de ani, deci l-a iubit, a fost contemporană cu dânsul, dar și iubitoare, că altfel n-ar fi pus flori. Uite în ce condiții ajung să trăiască intelectualii! Că sigur e intelectuală.

VICE: E bine că s-a montat statuia aici?

Pupila creştină: Mie mi se pare ciudat că nu mi-a cerut nimeni părerea. Faza cu statuile e că se pun anumite personaje care mie nu-mi exprimă nimic şi mi s-ar părea normal să întrebe cumva oamenii.

Deci să facă un referundum pentru fiecare statuie?

Da, ceva de genul ăsta. Poate că sunt vreo 200 de simpatizanţi ai lui Păunescu care ar vota. Oricum eu n-aş alege nici Ştefan cel Mare sau Mihai Viteazul pentru o viitoare statuie.

Publicitate

Dar pe cine-ai alege?

De fapt nu mi se par mie ok statuile. Mai mişto ar fi s-o facă cumva ceva multimedia, să stai pe ea, să interacţionezi cu ea, să faci alte lucruri cu ea decât să vezi faţa şi numele unuia şi pe urmă să-l cauţi pe Wikipedia.

Despre om ce crezi?

E amuzant omul. Ştiu că e o chestie politică şi acum îi scot toţi poezioarele elogioase către Ceauşescu. Oricum mie îmi plac mai mult oamenii în viaţă care au statui, precum Ivan Paţaichin. Adică e foarte ok omul, dar totuşi doar a vâslit, ce naibii.

VICE: Aţi văzut c-are Păunescu statuie în parcul ăsta?

Tip nepletos: Nu. Oricum nu mi se pare ok, pentru că Antonescu a fost foarte controversat.

Tip pletos: Nu Antonescu mă, Păunescu. Lasă că răspund eu că am urmărit faza.

Ţi se pare ok?

Tip pletos: Da, pe de o parte e bine, pentru c-a fost un poet important şi-a sprijinit muzica.

Şi pe de altă parte?

Ei, na. A fost comunist şi a scris poezii pupincuriste pentru Ceaşcă, dar ce să-i faci acum. Cred că toţi pe vremea aia făceau asta.

De ce crezi că sunt atât de mulţi care-i târăsc numele prin noroi?

În primul rând cred c-o fac din  invidie. Adică cine-i mai cunoscut şi tare din perioada aia ca Păunescu? Nimeni. Nu există altul în viaţă care să fi avut la fel de mult succes. Plus c-o fac şi pentru publicitate, că ştiu că fac rating în media, dacă zic de rău de el.

VICE: Merita Păunescu să aibă statuie în parc?

Tipa tânără: Având în vedere ce-a făcut pentru cultura românească, sigur că merită.

Publicitate

Păi mulţi îl acuză, c-a fost un comunist infect, aservit regimului.

Tipa tânără: N-am trăit în comunism aşa că nu mă afectează. El a reprezentat ideile unei generaţii.

Tipă netânără: O fost totuşi deosebit ca om. Merită să nu-l uite lumea.

N-ai fi pus pe nimeni altcineva în locul lui?

Nu. Pe cine? Decât un politician ca Băsescu, mai bine un poet ca Păunescu.

VICE:  Nu e rău c-au pus statuia unui comunist în parc?

Doamna cu ghiozdan: Nu mă bag la partea politică şi, apropo de ce se comentează c-a avut noroc şi relaţii cu familia Ceauşescu, majoritatea celor din politica şi cultura de astăzi au făcut asta.

Chiar şi aşa, mulţi poeţi îl atacă zilele astea. De ce credeţi c-o fac?

Nu-mi dau seama de ce, pentru că ei toţi s-au aflat cel puţin în aceeaşi situaţie cu el dacă au publicat ceva. Aşa era viaţa atunci, ori erai cu ei, ori dispăreai de pe firmament.

Dar el îşi merită locul aici?

Da, şi-l merită. A fost un mare poet şi un mare patriot. Am văzut cenaclurile şi ştiu care erau convingerile lui, că nu le putea spune p-atunci asta era altceva.

Din articolul ăsta reiese că lumea e mulţumită că Păunescu are o statuie care să-i elogieze bărboşenia. Totuşi majoritatea celor care mi-au răspuns aveau multe de rău de zis, dar nu voiau să fie pozaţi, deci concluzia noastră personală e că oamenii care l-au plăcut pe Adrian Păunescu au mai multe cojones decât cei care nu-l suportă.

Întrebarea zilei: Ajunge o Dacie până în Mongolia?

Publicitate

Întrebarea zilei: V-au plăcut spaniolii?

Întrebarea zilei: Eşti destul de tare ca să vorbeşti la TED?

Întrebarea Zilei: E bine că Bucureştiul a fost rebranduit?

Întrebarea zilei: De ce-şi pierd românii ziua la Subway?

Întrebarea Zilei: Ne face Facebook narcisişti?

Întrebarea zilei: Ce cred românii despre taţii casnici?

Întrebarea zilei: Dacă l-ai întâlni pe Dumnezeu, ce i-ai spune?

Întrebarea zilei: Cât de salutar e Gâdea?

Întrebarea zilei: Care e cel mai scârbos lucru pe care l-ai văzut în  public?

Întrebarea zilei: E monogamia cea mai bună alegere?

Întrebarea zilei: Ai prefera să pierzi o mână sau un picior?