Am întrebat un fizician cum se pune corect rola de hârtie igienică

Zilele trecute eram în baie și înlocuiam rola de hârtie igienică din suportul de lângă closet. Nu eram atent la ce făceam și am pus hârtia igienică invers, cu partea pe care o rupi spre perete, în loc să o pun spre exterior. Cui îi pasă? Nu e ca și cum există un mod corect de a poziționa hârtia în suport. Sau, de fapt, există? Aparent, mulți oameni consideră că există un fel corect de a pune hârtia în suport și unul dintre acești oameni este prietena mea.

„Hârtia igienică trebuie pusă invers!", mi-a spus ea, după ce a văzut ce-am făcut. Când am întrebat-o de ce crede asta, mi-a zis: „Nu știu, doar că nu așa o pun oamenii."

Felul în care hârtia igienică „ar trebui" să vină este unul din subiectele obscure de pe net. Dezbaterea are propriul articol pe knowyourmeme, precum și unul exagerat de lung pe Wikipedia. Cam o dată la doi ani, câteva site-uri declară că au găsit varianta corectă prin descoperirea unei dovezi ce nu a fost luată în calcul. Anul trecut, ziarul Huffington Post a publicat schițele patentate ale hârtiei igienice pentru a evidenția faptul că inventatorul acesteia, un tip pe nume Seth Wheeler, a vizualizat hârtia cu partea pe care o rupi pe deasupra.

Într-adevăr, un precedent pare să indice poziția „pe deasupra" a rolei. Pe lângă dovada patentului mai sus menționat, există și campania publicitară de la Cottonelle, ce include un sondaj care afirmă că 74% dintre americani preferă ca hârtia să fie poziționată spre exterior. Dacă ne ghidăm după felul în care americanii adevărați țin hârtia igienică, atunci putem să-l întrebăm pe Kid Rock, cel mai american american care a ieșit din America. În clipul lui Kid Rock, „You Never Met a Motherfucker Quite Like Me", mândria de rapper redneck din Detroit se șterge la fund cu o hârtie igienică pe care scrie „Radiohead", poziționată, evident, spre exterior.

Totuși, oare există o explicație științifică pentru care e preferată o variantă anume? Pentru a răspunde la întrebarea asta, am vorbit cu fizicianul Brian Wecht, care a studiat atât la Harvard cât și MIT și a ținut conferințe la Universitatea Queen Mary, din Londra, înainte să devină un YouTuber cu normă întreagă, în duo-ul din comedia muzicală Ninja Sex Party. El mi-a explicat că indiferent de cum este orientată hârtia, e vorba de același principiu fizic. Răspunsul lui oficial: „Nu contează".

Pentru o a doua părere, m-am consultat cu Nicholas DiBella, un candidat la doctoratul de filosofie de la Stanford, care are o licența în fizică de la MIT. Am vorbit la telefon imediat după ce el a reușit să-și apere cu succes teza în care folosește teoria mulțimilor și probabilităților pentru a contrazice convențiile metafizice tradiționale că lumea e simplă, când de fapt e extrem de complexă. Deși a fost de acord cu Wecht despre simetria fizică a hârtiei igienice, indiferent de cum o poziționezi în suport, el a adăugat: „Există o asimetrie atunci când bagi în ecuație și abilitățile umane.

În mod normal, când oamenii stau pe closet vor să depună minimum de efort. Asta înseamnă că trag de hârtie în loc să o învârtă. Ei rup tangențial cu rola, de la stânga la dreapta. Când hârtia igienică este orientată spre exterior oferă mai mult spațiu pentru a roti brațul."

Dezbaterile de genul sunt absolut stupide (și probabil inevitabile în relațiile domestice, ca și a mea), dar scot la iveală un adevăr mai mare despre felul în care discutăm activitățile din baie, mi-a spus profesorul Harbey Molotch de la Universitatea din New York. El e un sociolog urban și expert în design industrial, care a co-editat o carte de eseuri academice despre băi, intitulată simplist Toaleta. „Am trăit o viață lungă și am avut multe interviuri despre toalete", mi-a spus Molotch, care are 76 de ani. „Dar nimeni nu m-a întrebat asta vreodată."

Conform lui Molotch, există o explicație pentru convingerile personale și particulare ale tabieturilor din baie. Oamenii care fac design de băi numesc toaletele și accesoriile acestora, „produse tabu". El ne-a explicat că „aceste lucruri nu pot fi discutate cu ușurință, nici cu clienții, cu atât mai puțin cu oamenii normali". Acest „discurs interzis", cum a spus Molotch, e unul din motivele pentru care încă ne bazăm pe hârtia igienică, deși sunt disponibile pe piață multe alternative net superioare: șervețele de bebeluși, șervelețele umede, bideuri și cârpe reciclate sustenabile. Aceste produse „au avut de suferit pentru că nimeni nu vrea să descrie scopul lor", a spus Molotch. „Reclamele pentru hârtia igienică sunt destul de vagi. Nu poți să arăți pentru ce o folosești, adică să te ștergi la cur."

Când l-am rugat pe Molotch să analizeze obiceiul orientării hârtiei spre exterior, el a speculat că ar putea să se tragă din industria ospitalității. „Hotelurile preferă să poziționeze hârtia spre exterior, astfel se poate împături, chiar se fac mici modele origami, ca să înștiințeze că au curățat. E o formă artistică de a spune: «Nu-ți face griji, te poți apropia de căcăstoare.»"

Deși Molotch înțelege precedentul acestei orientări, poziția hârtiei igienice spre exterior îl roade: „Sunt o persoană eficientă și dacă țin hârtia orientată spre perete, economisesc vreo cinci centimetri". El spune că această metodă poziționează rola adiacent cu peretele față de orientarea „spre cameră".

Indiferent de preferința personală, Molotch a înțeles atracția universală a chestiunii. „E o întrebare amuzantă", spune el. „Are un iz de trăsnaie, e un fel de a transforma ceva despre care nimeni nu vorbește într-un subiect abordabil."

Traducere: Diana Pintilie

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre hârtia igienică:
Ghidul musulman de igienă anală Câteva bucăţi de hârtie igienică 7 bude publice pe care nu te-ai aşeza nici mort