Fotografii cu proprietari legali de arme

N-am dus lipsă de haos cu arme vara asta: am avut parte de împușcături la mall-ul din Toronto și la BBQ, a mai fost și agresorul Batman din Colorado și nebunul rasist care a tras cu arma într-un templu Sikh în timpul fanteziei lui de skinhead futut în cap. Dacă deții legal o armă sau îți plac armele, pur și simplu, nu prea ești privit cu ochi buni, având în vedere că, zilele astea, toți nebunii care au arme le întorc spre oamenii nevinovați. De aceea, atunci când fotograful Ben Philippi și-a publicat ultima carte God, Guns & Guts,o sărbătoare vizuală a mândrilor proprietari de armă din America, am știut că trebuie să stăm de vorbă cu bărbatul care a petrecut aproape patru ani printre patrioții deținători de armă. A descoperit un grup de oameni prietenoși care trag cu pistolul în timpul liber și sunt înțeleși greșit din această cauză, spre deosebire de oamenii care au pasiune penru trenulețe, de exemplu.

VICE: De ce ai ales titlul God, Guns & Guts?

Ben Philippi: E o expresie din America. Nu am inventat-o eu. A fost sugestia lui Mark Muller, care apare și pe coperta cărții. Prima oară l-am văzut în 2009 la CNN. Dădea un interviu despre o promoție pe care o avea la magazinul lui de mașini din Missouri care se chema „God, Guns, Guts and American Pickup Trucks.” Numele mi-a aprins o luminiță în minte, dar l-am vizitat abia doi ani mai târziu și am vorbit despre titlul cărții. Mi-a spus: „Ar trebui să-i zici God, Guns &Guts pentru că e controversat și o să enerveze mulți democrați.”

E vorba de tipul care dăruia câte un AK-47 fiecărui om care cumpăra o mașină de la el, nu?

Ideea aceea de promoție a pornit de la ceva ce a zis Obama, ceva de genul: „Amărâții ăia din Midwest se agață de Bibliile și de armele lor.” Mark l-a auzit zicând asta și și-a spus: „Știi ce? Mă fut eu pe puțoiul ăsta. O să dau arme gratuite la fiecare mașină cumpărată.” Dar nu le dădea oamenilor arme direct. Le dădea un voucher și trebuiau să-și facă un control înainte să primească arma de la magazin. Oamenilor le-a plăcut promoția asta pentru că însemna mai mult decât o promoție și avea legătură cu sentimentele lor față de guvern. La un an după asta a inițiat mișcarea „Snipers for Vipers.”

„Snipers for Vipers”?

Da, a dat snipere de calibrul 50 clienților care cumpărau mașini viper. Acestea sunt arme legale care pot doborî un avion sau lovi pe cineva de la câțiva kilometri depărtare, dacă ai țintă bună.

Să înțeleg că Mark e unul dintre personajele tale favorite pe care le-ai cunoscut în timpul documentării pentru carte?

Absolut. Am păstrat legătura cu mulți dintre subiecți. El a fost preferatul meu și am rămas foarte buni prieteni. Chiar am făcut un teaser pentru un reality show TV în care va juca împreună cu fratele lui, un radio DJ din Chicago pe nume Mancow Muller.

Cum i-ai găsit pe toți oamenii ăștia din carte?

Pe când locuiam în LA, am început să postez anunțuri pe Craigslist la secția de talente în care întrebam: „Ați vrea să fiți fotografiați cu armele voastre?” Singura cerință era să deții o armă adevărată. Reacțiile au fost copleșitoare, iar oamenii care au răspuns m-au trimis la alți prieteni de-ai lor. Unii oameni au fost temători pentru că nu știau ce vreau să fac cu proiectul și se gândeau că vreau să-i exploatez într-un fel.

Și de ce te-ai hotărât să faci asta până la urmă?

Practic, am observat că armata americană a început să devină Complexul militar industrial de care ne temeam cu toții. M-am gândit că nu-i a bună. Războiul sigur nu e soluția, poate doar în situații extreme. Din punctul ăsta de vedere sunt un hipiot liberal. Dar m-a interesat în special cum de cetățenii americani cumpărau tot mai multe arme. În State sunt aproape destule arme cât să înarmezi fiecare cetățean. Așa că am vrut să văd dacă există o legătură între cele două: un popor puternic și o armată puternică. Pentru mulți oameni, armele sunt o metaforă pentru libertate, independență și capacitatea de a controla mediul înconjurător și de a te apăra. Toți oamenii cu care m-am întâlnit în carte erau proprietari legali de arme, nu gangsteri – erau proprietari de arme cu acte în regulă.

În momentul de față, proprietarii de arme sunt demonizați. Din experiența ta, cum ai zice că sunt?

Sunt oameni de toate felurile. Unii oameni sunt interesați de ele cum sunt alții de timbre sau mașini. Alții sunt vânători, altora le place să tragă la țintă, iar alții sunt paranoici că guvernul o să le spargă ușa și o să le pună arma la tâmplă și o să-i aresteze pentru ceva ce n-au făcut. Mai sunt și oameni care se tem că o să cadă economia sau că va fi un dezastru natural și și-au făcut provizii de orez și de arme. Un exemplu bun e urganul Katrina, când oamenii au putut să-și apere casele. Mulți oameni din LA au spus că LA Riots e un motiv perfect să-ți iei pistol.

Ai zice că proprietarii de arme se împart în democrați și republicani?

Da, e clar o chestie de dreapta sau stânga. Sunt mulți democrați care au pistol, dar aș zice că majoritatea deținătorilor de arme sunt republicani sau libertarieni. Sunt mult mai înarmați.

În multe dintre fotografii, oamenii poartă ochelari de soare, pălării de cowboy, fumează trabuc. A fost opțiunea lor să apară așa?

Cred că așa se văd sau vor să fie priviți proprietarii de arme. Cred că genul acesta de oameni sunt discriminați pentru că au arme și vor să rămână în underground, nu vor să iasă în evidență. Unii n-au vrut să fie recunoscuți de guvern, ca să nu intre pe vreo listă. E mai bine să nu fii recunoscut.

Unii oameni cumpără arme doar ca să-și completeze colecția și nu ca să se apere?

Da, am întâlnit un astfel de om: un polițist simpatic pe nume Ike, care a fost foarte ospitalier. M-a dus în casă la el, unde avea un zid plin cu arme de toate felurile. Pentru el e un hobby la care ține mult. L-am fotografiat cu un pistol Tommy din anii '30 care era un obiect de colecție pentru că aparținuse unui gangster care a murit cu el în mână și avea și o pată de sânge pe suportul de lemn. Era o armă frumoasă. Oricine ar fi de acord cu mine dacă l-ar vedea.

Te-au abordat și femei să le fotografiezi?

Piața de arme pentru femei e în plină înflorire. Au apărut pistoale roz, pistoale mici de ținut în poșetă…am cunoscut o fată din Las Vegas pe nume Sara Jane care își cumpărase pistol după ce un hoț i-a spart casa și i-a furat toată lenjeria intimă. Sunt destui perverși în Las Vegas cât să ai motive să-ți cumperi pistol. Ea nu e o tipă violentă, cu o hipioată mișto care merge în fiecare an la festivalul Burning Man.

Ce părere ai despre deținerea de arme și despre controlul guvernului?

Cred că oamenii care dețin arme legal nu sunt cei care comit infracțiuni. Atâta timp cât nu ai cazier și treci prin toți pașii legali de care e nevoie pentru a deține o armă, ar trebui să ai voie să faci asta. Dacă deții armă nu înseamnă că vrei să omori pe toată lumea cu ea. Când cumperi arme în State trebuie să treci printr-un test psihologic, dar tipul din Colorado clar nu era sănătos la cap și n-ar fi trebuit să aibă dreptul să dețină o armă, deci sistemul are sigur erori pe undeva. Proprietarii legali de arme sunt ultimii oameni care ar face rău cuiva. Există multe incidente în care oamenii care au armă îi pot salva pe alții. Eram în Bosnia în anii '90 și oamenii ăia erau victimizați de către armata iugoslavă și aveau nevoie de arme ca să lupte împotriva acestei forțe copleșitoare. Până la urmă au reușit și s-au salvat de un potențial holocaust, pentru că ONU nu făcea nimic să-i ajute.

Cum a fost primită cartea ta de comunitatea proprietarilor de arme?

Mulți proprietari de arme din State cred că nu e destul de completă informațional, dar cred că s-ar putea să fie sceptici sau paranoici. Cred că oamenii au prejudecăți față de ei și se tem că albumul meu îi face să pară amenințători. Eu cred că e un album de artă care transmite că nu e deloc în neregulă să ai o armă. Dumnezeu să binecuvânteze America.

Aici găsiți un preview al cărții pe care Ben l-a făcut pentru VICE.

Urmăriți-l pe Ben Makuch pe Twitter: @BMakuch

Mai multe despre arme:

Arme în soare

La târgul de arme de la Băneasca Chuck Norris învinge forţele speciale

Traducere: Oana Maria Zaharia