Referendum anti-gay

Cum au votat românii din Republica Moldova la referendumul anti-gay

Șase mii și ceva de români din Republica Moldova au votat la referendumul pentru familie. De cinci ori mai puțini decât la alegerile parlamentare din 2016.

de Victoria Colesnic; fotografii de Ramin Mazur
08 Octombrie 2018, 10:55am

Fotografii de Ramin Mazur

„Pentru normalitate. Atât!”, s-a răstit un bărbat în costum, cu părul cărunt și alunițe pe obraji. E al 15-lea votant al secției 208, din centrul Chișinăului. Ceasul arată 9.55 și nu a mai intrat nimeni de 20 de minute. Membrii biroului cască, se uită pe telefon. Din când în când, șeful secției anunță cât s-a votat în alte părți. „Vreo 12 și-acolo!”

Doi bărbați în geci colorate și pantaloni întunecați intră pe ușă, cu actele în mână. „Am votat ca să nu se căsătorească unii cu o masă de tenis, cu un purcel de rasă”, îmi zice unul dintre ei zâmbind. „Lucrurile deraiază de la normal”, încearcă să-mi explice celălalt și-mi povestește un presupus caz din Marea Britanie, cu un copil care a fost dat spre adopție și a ajuns într-o familie de homosexuali. „Păi, unul dintre ei, din violență, a omorât copilul”, spune revoltat. După o pauză, mă întreabă de la ce instituție media sunt. „Aoleu, hai să mergem!” și ies din secție.

La câteva străzi distanță, s-a instalat liniștea și într-o altă secție de votare. Membrii împart între ei covrigi cu semințe, cineva anunță că-și va aduce o carte a doua zi.

„Am votat ca să nu dau voie Satanei să intre în casă”, îmi zice un tip tânăr, cu ochi cenușii și fruntea lată. Îmi spune că „vine din preoțime” și e director de întreprindere, dar refuză să-și dea numele.

„Homosexualitatea e o boală, părerea mea. Orice boală e un duh, dacă nu știai. Iar păcatul duce la moarte”, spune cu bunăvoință și-mi amintește de vremurile în care fiecare lecție la școală începea cu o rugăciune. Se întâmpla în Statele Unite și „lumea creștea în binecuvântare”.

„A venit Trump și parcă are consilieri normali. Cum zic ei? O să crească great America!

Peste un sfert de oră, pe pragul secției apare o fată brunetă, cu părul lung și fața de copil. O cheamă Nicoleta, are 21 de ani și este absolventa unei facultăți de relații internaționale din Ungaria. „N-am putut să boicotez. Familia mea este conservatoare, eu sunt singura cu o părere diferită. Dacă nici eu nu vin și ei votează, ce o să se întâmple?”, întreabă sfioasă.

Pentru redefinirea familiei au votat 91,57%, iar 6,46% din cei prezenți la urne au pus ștampila pe „Nu”.

Nicoleta vede referendumul ca pe-o violare a drepturilor omului și se teme că reacția Uniunii Europene ar putea afecta țara. „Până la urmă, dragostea e dragoste. Orice persoană are dreptul să fie fericită”, spune ea. O întreb dacă s-a întors în România sau Republica Moldova și aflu că e doar temporar. „Îmi caut de lucru în afară.”

Pe pragul Institutului Cultural Român, unde s-a deschis o altă secție de vot, îl întâlnesc pe Ștefan Secăreanu, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Secăreanu a fost vicepreședintele Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD), o formațiune care a pledat pentru integrarea Republicii Moldova în UE și NATO, dar care a dezamăgit populația atunci când deputații PPCD au votat realegerea comunistului Vladimir Voronin în funcția de președinte al țării.

„Așa este normal, să vii la referendum, să votezi pentru normalitate”, spune cu hotărâre. Secăreanu este convins că referendumul va trece, iar dacă nu, poporul român o să continue „să lupte pentru a-și păstra ființa”.

„Europa, în general, are nevoie de un profund proces de îndumnezeire. În situația în care legalizează anormalități, căsătoriile între persoanele de același sex, nu este o revenire la Dumnezeu”, consideră fostul deputat.

Secăreanu este mândru că Republica Moldova nu are nevoie de un referendum asemănător. „Proiectul de constituție al Republicii Moldova în ‘94, când se pregătea el, a fost copiat după cel al României și prevedea varianta inițială a articolului, cu «între doi soți». Grupul nostru parlamentar a intervenit expres și a făcut modificarea în procesul de votare a acestui document. Am insistat și s-a decis să fie «între un bărbat și o femeie»”, explică acesta.

Pentru acest referendum, Ambasada României în Republica Moldova a organizat 35 de secții de votare, 12 dintre care în capitală. Două organizații nonguvernamentale au asigurat secțiile cu observatori voluntari: Expert Forum, un think tank din București, și PromoLEX, o asociație pentru dezvoltarea democrației de la Chișinău. Prezența la vot a fost, ca și în România, destul de scăzută, în comparație cu alegerile din 2016, când 30 645 de români au votat în Republica Moldova.

Sergiu Bejenari are 30 de ani și este organizator comunitar. S-a înscris ca observator voluntar la Expert Forum și a supravegheat procesul de votare dintr-o secție din Chișinău. „În raza secției mele, am observat câteva afișe de la Noua Dreaptă, iar membrii biroului le-au scos. În rest, nu am observat nimic suspect”, povestește Sergiu, care și-a redobândit cetățenia română doi ani în urmă. „Mi-am dorit să fiu activ și în calitate de cetățean român. Aceasta a fost prima mea de experiență de activism civic ca român.”

„A fost puțină lume, deoarece nu a fost mediatizat. Iar cine a știut și a fost împotriva acestui referendum, a stat acasă”, crede Sergiu. A publicat și el pe Facebook câteva postări cu #boicot și a fost surprins că prieteni de-ai lui, oameni informați, nu știau despre referendum.

Urmează dezastrul, anunță CpF și Sputnik

Între timp, filiala locală a portalului Sputnik, despre care presa din Vest scrie că este agenția de propagandă a Kremlinului, titrează: „Războiul hibrid a fost pierdut de România - se confirmă dezastrul!”

„După ce instituția fundamentală a democrației, Parlamentul, a devenit un reper al atacurilor și principalul subiect al denigrării, a venit și rândul principalei instituții a spiritualității românești, Biserica, să nu mai aibă nicio influență (citește credibilitate) în fața românilor”, scrie în articol.

Se pare că invalidarea referendumului va fi noua sperietoare a Coaliției pentru Familie, care se poziționează în rolul de victimă a boicotului partidelor, ong-urilor și propagandei LGBT.

„Viaţa noastră va deveni, începând de mâine, mult mai complicată, dar vocea noastră s-a auzit. NU-ul nostru împotriva intruziunii ideologiei de gen în minţile şi sufletele copiilor acestei ţări s-a auzit”, a spus Mihai Gheorghiu, șeful CpF.