Publicitate
Educatie

Scandalul #foaiagoală: cum îi amenință școala românească pe elevii care vorbesc neîntrebați

La 30 de ani de la Revoluție, sistemul educațional românesc îți dă în continuare cu linia peste degete dacă-ți spui opinia ca elev.

de Alexa Bejinariu
18 Aprilie 2019, 10:58am

Ecaterina Andronescu este ministrul care a pus-o „în banca ei” pe eleva „ușor rebelă” Andy Varga, la o conferință cu profesori și directori de școli. Colaj Alex Filoteanu: copil care desenează viaairforcemedicine.af.mil și schiță Ecaterina Andronescu de Alex Filoteanu 

„Ești un copil ușor rebel”, a mustrat părintește Ecaterina Andronescu, ministrul Educației, o elevă la o dezbatere de la Satu Mare. Andreea (Andy) Varga, 17 ani, președintele Consiliului Județean al Elevilor din județ, a fost cea care a preferat ca în loc să rezolve subiectele la simularea de la Bac, să scrie despre bubele sistemului de învățământ. Adică, în loc să „menționeze rolul virgulei din versul: Ah, nu-s valuri de zăpadă!”, Andy a vrut să menționeze budele din fundul curții școlilor (în care mor copii), lipsa dotărilor, simulările de dragul simulărilor sau să vorbească despre un sistem în care elevul e învățat că notele sunt mai importante ca orice pe lumea asta.

Profesorii din jur au ales doar să privească stânjeniți. Nu de alta, dar gunoiul se ascunde sub preș, iar în sală era un ditamai ministrul. Și pentru a-și arăta delimitarea de balivernele copilului, mulți dascăli au preferat să aplaude răspunsurile Ecaterinei Andronescu.

Colaj video. Surse: Youtube TVR: Nicolae Ceauşescu: „Nimic nu este veşnic” - imagini de la al XIV-lea Congres al PCR și Youtube Adrian S: Confruntare LIVE între eleva Andrea Varga şi ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

Protestul #foaiagoală a început când ministrul Educației a anunțat cu o lună înainte că și elevii din clasa a șaptea vor da simulare pentru Evaluarea Națională. Nemulțumiți de decizia luată „pe genunche”, reprezentanții Consiliului Național al Elevilor (CNE) au îndemnat la boicot. Ce a reieșit? Că elevii sunt supărați pe profesori, profesorii pe conducerea școlii, conducerea pe minister: circuitul supărării în sistemul preuniversitar de învățământ, unde părinții sunt doar spectatori în primul rând, când pe scenă se joacă viitorul copiilor lor.

„Protestul #foaiagoală are legătură cu întregul sistem de învățământ, iar dezideratul celor care ni se alătură este reformarea reală a modului în care este organizat și funcționează acesta. Schimbările dese și nefundamentate, făcute fără consultarea reală a specialiștilor în educație și a reprezentanților elevilor, cadrelor didactice și părinților, trebuie să înceteze” explică un comunicat al CNE.

Rezultatele simulării arată că 58 la sută din elevi au promovat la clasa a VIII-a și 60 la sută la a VII-a. N-a apărut însă nicio statistică referitoare la câți n-au luat notă de trecere pentru că au dat o hârtie goală. Nimeni nu poate spune cu siguranță nici câți din cei care au dat foaia goală au făcut asta în formă de protest și câți pentru că habar n-aveau ce să scrie. Dar poate asta este mai puțin important când te uiți că România a avut 25 de miniștri ai educației în ultimii 30 de ani, iar Cati Andronescu s-a întors să reformeze din nou sistemul care naște cei mai mulți analfabeți funcționali din Uniunea Europeană.

Am vrut să aflu ce cred susținătorii acestui boicot-manifest, dar și cei care s-au opus vehement acestui demers, și să aflu dacă protestul a avut până la urmă vreun impact.

Șase licee din București și 24 din restul țării s-au alăturat protestului

„Dăm foaia goală pentru că încă o evaluare în clasa a VII-a este nejustificată, când încă nu ne-a fost clarificat de ce am dat-o pe cea din clasa a VI-a”, explică CNE. Potrivit lor, simulările nu ar evalua competențele, ci doar cunoștințele.

Petru Apostoaia dă Bac-ul anul ăsta și când nu tocește este președinte CNE, cu păreri și soluții, nu doar cu funcția: „A venit timpul ca elevii să protesteze, să manifeste o nesupunere civică față de sistemul greșit în care își petrec primele două decenii din viață. Este o inițiativă curajoasă, căci nu știam cum va fi percepută și dacă elevii din România vor rezona cu ea; din fericire, rezultatele sunt foarte bune”.

„Anarhistul” Petru, cum probabil că îl vede Ecaterina Andronescu, spune că s-a săturat ca elevii să fie ignorați tocmai de ministerul care ar trebui să le apere interesele.

Pentru a-și convinge colegii să se alăture protestului, Petru s-a gândit să le arate filmulețul ăsta despre Leadership.

Elevi din șase licee din București și din alte 24 de orașe au rezonat apoi cu ideea protestului. Singura problemă peste care a dat, spune el, a fost faptul că o parte din societate a considerat că protestul ăsta ar încuraja elevii să nu învețe. Însă mișcarea a prins amploare, mai ales în mediul online, când o vloggeriță cunoscută a făcut un video fix despre asta.

Părinții care și-au susținut copiii

Andy Varga este printre cei care au rezonat cu Petru. Și a dus ideea la alt nivel: în loc să dea foaia goală, a scris șase pagini de nemulțumiri legate de sistemul de învățământ. Mama ei a postat lucrarea pe Facebook.

andy-varga
Andy Varga. Fotografie via arhiva sa personală

„Protestul a avut un impact mai mare decât m-aș fi așteptat și cred că există posibilitatea să fie schimbări pentru că poate, prin gestul meu, și alți elevi vor prinde curajul de a vorbi despre problemele sistemului”, mi-a spus Andy.

Mama ei n-a fost singurul părinte care și-a susținut copiii în acest demers. A făcut la fel și Nineta Ghela, a cărei fiică a decis să nu dea foaia goală la simularea din a XI-a, ci să-i facă o scrisoare Ecaterinei Andronescu.

„Problemele pe care ei le-au scris nu sunt noi, sunt aproape perene. Le știm de când eram de vârsta lor, doar că noi ne-am temut. Ei nu au frica asta de a cere o schimbare.”

foaia goala
Maria, fiica Ninetei Ghela, fotografie din arhiva personală

Unii profesori s-au purtat ca Dragnea: au amenințat elevii că îi lasă repetenți

Profesorul de la clasă, susține Nineta, le-ar fi spus elevilor că cei care participă la protest riscă să nu intre în Bacalaureat și să le fie scăzută nota la purtare. Amenințarea n-a funcționat. „Știam că o simulare nu se trece în catalog, deci ăsta a fost un avantaj. Nu mi-e frică pentru situația ei școlară pentru că învață la fel de bine și profesorii știu ce capacitate are. Dacă se întâmpla vreun abuz, mergeam la școală pentru explicații.”

Pe de altă parte, Andy spune că „are luxul de a fi susținută de profesorii școlii” și crede că și ei „fac parte din același sistem de învățământ și sunt și ei victime ale acestor situații”.

Așa cum se aștepta, Andy a luat nota 1 după ce și-a scris nemulțumirile, dar n-au existat alte repecursiuni.

Însă mai există și elevi care, de frica profesorilor, n-au vrut să dea #foaiagoală.

„Am fost înștiințați, că să nu zic amenințați, că dacă nu ne ducem la simulare, vom fi ascultați să vedem de ce notă suntem cu adevărat și tot ne alegem cu una în catalog. M-am gândit că dacă protestez rezultatul poate fi mai rău și am preferat să nu risc. Dacă aveam siguranța unui comportament adecvat din partea profesorilor, aș fi participat”, spune Vlad, elev în clasa a XI-a din Pitești.

Și nu este singurul care a trecut prin asta, dacă te uiți la comentariile de la clip:

foaia goala
foaia goala

Profesorii cu care am vorbit spun că nu știu nimic despre amenințări, ci că au susținut protestul inițiat de elevi. Ba chiar se bucură că în sfârșit tinerii au o voce comună, care să se facă auzită. „E o situație care apare frecvent în Occident în care elevii cer ceea ce-și doresc și au niște solicitări foarte precise. La noi nu se întâmpla asta până acum”, reacționează Cristina Tunegaru, profesoară de limba și literatura română.

„Este un semnal, dar mi-e teamă că nu schimbă nimic. Dacă ar fi fost la scară mai mare, iar profesorii ar fi înțeles scopul lui, poate existau sorți de izbândă. Există mari discrepanțe între profesori, elevi, părinți, iar cei de la Ministerul Educației sunt depășiți total. 80% din sistem sunt lași”, e de părere Bogdan Nicolae, profesor de educație fizică, la liceu.

CNE să-și vadă de treabă!

Sunt însă și elevi care consideră că, deși ar trebui să fie schimbate lucruri în sistem, boicotarea simulărilor face mai mult rău pentru că ar fi mai greu pentru profesori să afle ce carențe au elevii și cum pot remedia problema.

„La momentul de față, simulările în sine au rolul de a-i ajuta pe elevi să se obișnuiască cu rigorile examenului, cu presiunea. Totodată, îi ajută pe elevi să își evalueze cunoștințele, să știe unde se situează. Boicotarea nu e o soluție, mai ales când vorbim de îndemnarea elevilor de clasa a VII-a și a VIII-a să o facă. Au 13-14 ani, discernământul în formare, ușor influențabili, deci e foarte posibil să nu înțeleagă, de fapt, despre ce e vorba”, e de părere Mihai Tănase, președintele Asociației Elevilor din Constanța.

Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Iulian Cristache, respectă decizia elevilor revoluționari, dar nu susține protestul.

„Putem motiva că nu se schimbă regulile în timpul jocului, dar vorbim de o simulare care nu se trece în catalog, deci nu creează o presiune din acest punct de vedere. Copiii pot să-și vadă nivelul de competențe de la acel moment. Astfel, să ai timp un an să acționezi pe cale de consecință și să întreprinzi niște acțiuni remediare acolo unde este nevoie.”

Iulian Cristache mai crede că se amestecă borcanele în cămara cu învățământ: în opinia lui nu e treaba CNE să discute despre simulările de la clasa a VII-a, când ei ar trebui să se ocupe de liceu.

„Eu am fată în clasa a VII-a și nu, nu aș fi lăsat-o să renunțe la aceste simulări”, insistă reprezentantul părinților.

Însă profesoara Cristina Tunegaru argumentează că, dacă protestul n-ar fi avut loc în preajma simulărilor și nu ar fi făcut referire la un examen național, n-ar fi avut un impact așa mare. Mai mult #foaiagoala ar deschide un drum: „Poate n-o să aibă mare impact în decizii, dar pe viitor, poate mai mulți elevi vor avea curajul să se opună neregulilor”.

Studenții au nevoie de un alt sistem

Apostoaia a clasificat protestul #foaiagoală drept un semnal de alarmă asupra întregului sistem, în care simulările la clasa a VII-a sunt doar o mică problemă. „Nevoile elevilor sunt multe și foarte diverse: de la nevoia de a vedea un mentor în profesor până la a-și putea alege materiile pe care le studiază.”

Pentru Nineta Ghela cele opt pagini de nemulțumiri scrise de fiica ei sunt doar prefața rant-ului pe care îl poate avea un părinte care se confruntă cu sistemul. La fel ca ceilalți, Nineta ajunge să o facă pe psihologul și consilierul în carieră, de dragul copilului ei. Mai bine zis: să facă treaba școlii.

„Învățătoare bătăușe, profesoare mirosind a alcool, șpăgi date directorilor, inspectori indolenți, părinți complici la corupție, elevi cu tratament preferențial în funcție de meditații, abuzuri, ...să mai continui? Este putred și mâncat de molii învățământul nostru. Reușitele copiilor sunt datorate părinților pentru că ei finanțează, încurajează, oblojesc”, se revoltă mama.

  • Număr redus de elevi la clasă
  • Programe aerisite, relaxate, atractive și un sistem de învățământ centrat pe elev, pe specificul vârstei, pe nevoile speciale acolo unde sunt cazuri de copii cu dizabilități
  • O finanțare suficientă pentru asigurarea cheltuielilor
  • Reducerea și corelarea metodologiilor
  • Manuale corecte, educație parentală obligatorie, cursuri de prim-ajutor, nu doar simulări de cutremur
  • Măsuri imediate și legi împotriva profesorilor agresivi sub orice aspect, fizic, psihic
  • Fonduri pentru burse , nu simbolice ci după nevoia reală

Sunt câteva dintre lucrurile pe care le-ar cere Nineta, părinte a trei copii crescuți și educați în România, dacă ar avea cui. „Avem nevoie de stabilitate pe durată a cel puțin zece ani când se dă o lege. Fiecare ministru a schimbat ceva fără să se gândească la un impact pe termen lung.”

„Aș introduce un test psihologic periodic, dar unul pe bune”

Toți cei cu care am stat de vorbă știu, cu subiect și predicat, altele decât cele de la simulări, cam cum ar trebui să arate tabloul ăsta al sistemului de învățământ din România.

Vlad ar vrea să introducă un test psihologic periodic și pe bune pentru profesori.

Mihai crede că ar ajuta mai mult dialog, să se discute despre competențele pe care sistemul de învățământ românesc trebuie să le dezvolte în elevi.

Iar Petru spune că „elevii au nevoie să fie ținuți în priză de modul de predare a dascălilor, au nevoie de o apropiere față de colegi și profesori, pentru a se simți în siguranță și în largul lor. Au nevoie să simtă că munca lor este apreciată, că primesc note pe bune (nu în funcție de ce statut social are vreun coleg mai înstărit) și că școala îi ajută cu adevărat”.

O școală 2.0 e încă departe de România. Mâine, când se intră la ore, baia din fundul curții va fi tot fără senzori, tabla tot crăpată, se va face economie la cretă, iar profesorii vor preda tot așa cum cred ei că trebuie băgată educația în elevi. Mai trist e însă că schimbarea e în pauză de 30 de ani și că nici măcar nu are curaj să mai bată la ușa clasei, din moment ce doamna profesoară ministru a dat-o afară de la ore, că era ușor rebelă și îi strica elevii.

Editor: Iulia Roșu

Poți s-o urmărești pe Alexa care încearcă să fie amuzantă pe pagina ei de Facebook și sentimentală pe blogul ei, „O Mărie”.