Opt pași pe care să-i bifezi când ieși ca studentul în club

E un pic ciudat să fii student în 2019. Se spune că ești mai puțin hedonist decât milenialii, dar simți totuși nevoia să te piși pe studiile pe care părinții tăi se străduiesc din greu să le plătească, atunci când ieși în bar în fiecare seară.

Ca să aflu dacă experiența studențească de azi e diferită de cea a generației trecute, iată pașii care trebuie bifați ca să ajungi la sentimentul ăla de vinovăție de a doua zi. La tine se verifică toți?

O să irosești cu treaba asta cel puțin o oră și jumătate, pentru că ești un adult în miniatură care n-a învățat încă valoarea unei nopți petrecute acasă. Da, toată lumea o să iasă în bar să se uite la meci; și da, tu nici nu meriți, nici nu-ți dorești să vezi meciul în bar, dar ești student! Trebuie să borăști prin tot orașul cât ești tânăr și frumos! Profită de disciplina și dexteritatea minții cu care ai intrat la facultate ca să cheltui toți banii părinților pe bere prea scumpă pe care o s-o borăști. Ești tânăr! Ești viu!

N-ar fi rău să și mănânci ceva în punctul ăsta, înainte să ieși, ca să nu ajungi să te îndopi cu shaorma la două dimineața. Dar nu faci asta, nu-i așa? Nu faci niciodată așa.

Stai cam prost cu banii, așa că mergi până la magazinul de la colț să cumperi niște alcool ieftin împreună cu colegii de cămin. Mă refer la colegii la fel de săraci ca tine cu care cumperi bere la pet, nu la bogătanii ăia întreținuți pentru care facultatea e o vacanță plătită de ai lor. Lasă că voi sunteți mai deștepți și măcar tocați banii părinților care și-au rupt de la gură ca să studiați voi.

E greu să-ți tot amintești că aceștia sunt cei mai frumoși ani, cele mai bune momente din viața ta, în timp ce te împleticești spre bar să-ți mai iei o bere. Ia oferă-ți un moment de reflecție: chiar ești în floarea existenței, totuși încerci să nu te vadă cineva că plângi în timp ce-ți aștepți prietenii.

O chestie amuzantă la studenție e că toți tinerii din orașele universitare se adună în aceleași locuri, ceea ce înseamnă că în orice seară în bar ai șanse să te întâlnești cu:

- Fata lângă care ai stat timp de doi ani la cursul de chimie, înconjurată de câteva prietene blonde care îți oferă cel mai dubios zâmbet din istorie!

- Până la opt matchuri diferite de pe Tinder!

- Persoana pe care o știi de anul trecut și care pare sincer interesată de viața ta – dar căcat, cum o cheamă? Îți amintești că ați avut niște conversații foarte interesante la un moment dat, dar nici de-al dracu nu-ți mai amintești numele ei!

Și acum te plimbi printre toți ăștia ca printr-un câmp minat, încercând să ții în echilibru patru halbe de bere!

În sfârșit ați atins punctul culminant al bucuriei și singurul lucru care vă oprește să aveți conversații minunate e echipa de microbiști la bustul gol care urlă într-un colț. Dar pe lângă asta ce voce se aude de la unul dintre colțurile mesei? Pare să fie a prietenului tău Paulică, care se sprijină cu coatele de masă în stare de semi-ebrietate.

„Prietene”, zice el cu un filtru atârnând în colțul gurii. „Am un tovarăș care face un party în garaj, o să fie blană, tre să mergem.” Acum, tu îți amintești destul de clar că a mai zis Paulică ăsta că o să fie blană și alte dăți și, de fapt, n-a fost deloc blană. Dar sunteți toți veseli. Cât de rău ar putea fi?

În punctul ăsta, când apare ideea unei noi petreceri, toată lumea realizează că ar mai avea câte ceva de făcut înainte să iasă. Unul are nevoie de mărunt pentru autobuz, altul trebuie să-și schimbe tenișii, altul vrea s-o sune pe gagică-sa.

Toate căcaturile astea pot dura între cinci minute și două ore și se vor prelungi sigur pentru că unul dintre prieteni o să vrea să mai luați și pe altcineva de acasă. Te rog încearcă să nu fii tu dobitocul care inițiază acest ritual.

Ajungi la club și realizezi imediat că regulile anti-incendiu nu înseamnă nimic pentru niciun patron de club. E o aglomerație îngrozitoare și cineva îți dărâmă în cinci minute cocktailul pe care ai dat 17 lei. Apuci să dansezi cu prietenii pe o singură piesă (și aia o bășină) înainte ca cineva să propună să ieșiți la o țigară și vă înghesuiți iar prin mulțime ca să ajungeți pe terasă.

Așteaptă-te să ți se ceară foițe și filtre la fiecare zece minute. Deja trebuie să te gândești să-ți pui câteva deoparte, pentru că ți le vor consuma prietenii și n-o să ai țigară fix când ai mai mare nevoie. Aprinde țigara păstrată în timp ce privești frumusețea razelor de la stâlpii de iluminat pe strada umedă de ploaie. Te simți un erou pentru că ai refuzat să tragi liniuțe la baie cu prietenii tăi și ești prea treaz ca să mai intri iar în club și să dansezi pe cioburi și printre bălți de bere cu cola.

Asta înseamnă ce cred eu? Cumva te gândești să te duci acasă? Atunci se poate spune că ai plătit 25 lei intrare ca să dansezi pe o singură piesă de căcat și să-ți fumeze prietenii și necunoscuții țigările? Da, bravo, fix asta ai făcut.

Dar, sincer, asta înseamnă studenția, să irosești banii și timpul pe lucruri care-ți fac rău. O viață avem, nu? Noaptea era un dezastru oricum, dinainte să ieși. Nu toate nopțile trebuie să fie grozave. Acceptă asta și somn ușor.

Articolul a apărut inițial pe VICE UK.