Autoarea, în compania unei căni filtrante. Deși componentele ei sunt la rândul lor învelite în plastic, măcar nu mai umpli tomberoanele cu zeci de sticle de plastic lunar. Fotografii din arhiva personală
Pentru a vedea cât plastic folosesc într-o săptămână și cât plastic aș putea evita dacă aș lua câteva măsuri la îndemâna oricui, am hotărât să fac un experiment. Am ales două săptămâni asemănătoare și am ținut un jurnal care să-mi arate cât de mult contribui la sufocarea viețuitoarelor marine cu plastic și ce aș putea face pentru a reduce acest impact.Scriu pe tema asta de mulți ani și sunt conștientă de consecințele activităților noastre de zi cu zi asupra mediului. După ce am mers pe firul problemelor, am ajuns de multe ori la consumerism și lăcomia corporațiilor care, cu sprijinul decidenților politici, abuzează de resursele planetei.Datele despre plastic – producție, consum, eliminare – îți dau fiori. În 2015, s-au produs 350 de milioane de tone de plastic în toată lumea, iar jumătate din cantitatea asta e formată doar din ambalaje. Semnalele UE sunt îmbucurătoare: Parlamentul European a aprobat luna asta interzicerea obiectelor de unică folosință din plastic, dar marile companii - responsabile pentru majoritatea produselor din viața ta - încă umplu oceanele cu plastic.Schimbarea comportamentului din partea consumatorului poate să dea un semnal puternic, chiar dacă nu rezolvă problema. Așa că am trecut de la teorie la fapte și m-am apucat să măsor cât plastic produce o persoană ca mine într-o săptămână obișnuită.LuniPrima oră a dimineții, primul deșeu generat: sticla de iaurt de băut de la micul dejun. Plus un pahar cu apă din sticla de plastic de doi litri cumpărată cu o seară în urmă. Ziua la birou s-a dovedit, însă, destul de plastic free: am folosit paharele și cănile de la bucătărie pentru apă și cafea, am luat prânzul la cantină, în farfurii pe care nu scrie încă PSD și am evitat cu succes plasticul.MarțiCumpărăturile pentru acasă au fost adevărata încercare. Pungă de plastic pentru cumpărături, punguțe subțiri de plastic pentru fiecare banană și ceapă cumpărată, cutii de plastic pentru fiecare aliment în parte. Cina mea lejeră – o salată în pungă de plastic și o salată de icre în cutie de plastic plus o pâine feliată ambalată în plastic – s-a dovedit greoaie pentru inventarul meu.MiercuriA venit și ziua când mi s-a destrămat iluzia că biroul e spațiu plastic-free. Uitasem pofta de dulce de la ora 16, care mi-a încărcat contul de plastic cu un ambalaj de Oreo. O întâlnire după muncă m-a făcut s-ajung acasă cu un pahar de cafea de unică folosință – cana era de carton, deci ok, dar capacul era de plastic și a ajuns pe lista mea.JoiUn obicei de care m-am lovit și-n timpul experimentului: mâncarea la pachet. Restaurantul meu preferat din cartier servește mâncarea to go în caserole de plastic, cu tacâmuri de plastic ambalate în plastic, cu o salată în altă caserolă mică de plastic, totul într-o altă pungă de plastic. Așadar, cinele la pachet au adus și mai mult plastic în viața mea.VineriM-am concentrat toată săptămâna pe supermarketuri și restaurante, dar am făcut și alte mici achiziții ce trec neobservate, dar îngroașă destul de mult coșul de gunoi: o pungă de pufuleți, o înghețată de la McDonald's, un fresh de portocale cu pai din parc și altele.SâmbătăZiua în care mi-am dat seama că mă confrunt cu mai mult plastic decât pot controla. O jucărie pentru nepotul meu - ambalată în trei rânduri de plastic - și niște cumpărături de la Mega pentru soră-mea m-au făcut complice și la amprenta altor oameni asupra mediului. Bonus: un catalog Lidl ambalat în plastic, găsit pe clanța ușii.DuminicăÎn ultima zi a experimentului business as usual, am ajuns la a patra sticlă de apă plată de doi litri cumpărată pentru acasă (s-a întâmplat să fiu singură, de obicei consumul de apă îmbuteliată e cel puțin dublu într-o săptămână). O conopidă congelată la pungă și alte câteva punguțe subțiri pentru fructe și legume au închis lista celor 49 de ambalaje de plastic strânse în șapte zile.Săptămâna următoare, i-am pus gând rău plasticului din viața mea și am luat măsuri ieftine și care implicau puțin efort:LuniAm scos colecția de sacoșe de pânză și mi-am pus câte una în rucsac, în cuier și în mașină, să le am mereu la îndemână și să nu mai iau „punguța” de la Mega.Rezultat: nu am strâns nicio pungă de plastic în săptămâna alternativă. O singură dată nu am avut sacoșa de pânză la îndemână și am băgat cumpărăturile direct în rucsac, lângă laptop, iar ce nu a încăput am cărat direct în mână.MarțiAm renunțat complet la punguțele subțiri pentru fructe și legume. E posibil ca vreo doamnă de la magazin să insiste să le pui în pungi, să le cântărească mai ușor sau să nu pună mâna pe ele, dar încă n-am întâlnit pe cineva care să mă oblige. În caz că voi întâlni, mi-am propus să fac puțin prozelitism pentru mediu. În plus, am descoperit acești săculeți textili de la Seneca pentru fructe și legume.Rezultat: nicio punguță subțire de plastic la gunoi.MiercuriAm zis gata cu sticlele de plastic. Fusesem la Carrefour în weekend și am cumpărat singurul filtru de apă de acolo. E, de fapt, o cană filtrantă care te ține ani de zile și necesită înlocuirea cartușului la câteva luni. O soluție și mai bună ar fi instalarea unui filtru direct la chiuvetă. Ambele variante sunt mult mai bune decât apa îmbuteliată.Rezultat: cu o investiție de 70 de lei, am scăpat de sticlele din casă. Din păcate, tot m-am ales cu ceva plastic, pentru că fiecare componentă a cănii a venit împachetată în plastic. The irony.JoiMi-am scos sticla refolosibilă pentru apă din fundul dulapului și am început să o folosesc, după ce am ignorat-o prea mult timp. Dacă nu ai deja una, sunt ușor de găsit și de cumpărat chiar și de la Emag sau de la Cărturești, variante mai stylish.Rezultat: am renunțat complet la sticlele de apă la jumate la care apelam din disperare, când mă găseam însetată la cumpărături sau prin oraș. De multe ori răbdam de sete ca să nu cumpăr o sticlă din aia, așa că un alt beneficiu al celei refolosibile e că mă hidratez mai bine.VineriAm decis să înlocuiesc salata la pungă din supermarket cu legume din piață. Zis și făcut, mi-am luat sacoșa de pânză și am mers la piața din cartier, unde printre haine de blană găsești și ceapă, mere și pătrunjel. Avertisment: piața de legume nu este acest rai al alimentelor sănătoase, al agriculturii bio și al ambalajelor de hârtie sau textile. De multe ori găsești aceleași legume ca-n supermarket, iar pungile de plastic atârnă amenințător deasupra castraveților și salatei. Eu am nimerit o tarabă dintr-un sat din Giurgiu și am cumpărat ceapă verde, ridichi și castraveți crescute în seră sau care provin din recolta de anul trecut și am refuzat pungile, le-am pus direct în sacoșa de pânză.Rezultat: am scăpat de ambalajul de plastic, dar la capitolul gust nu am remarcat vreun câștig. Cred că trebuie să depun mai mult efort pentru a găsi legume gustoase la piață. Dar asta într-un alt articol.SâmbătăAm aruncat bureții de spălat vase pe care-i aveam în casă și am cumpărat de la DM perie de curățat din lemn. Am aflat de pontul ăsta de pe pagina #fărăplastic de pe Instagram.Rezultat: am scăpat de cei vreo 30 de bureți din plastic pe care îi foloseam anual cu o investiție de cinci lei într-o perie de lemn.DuminicăProblema mâncării la pachet m-a pus puțin pe gânduri. În săptămâna business as usual am strâns patru caserole din plastic de la restaurantul meu preferat din cartier. Alternativele pe care le-am încercat au fost să mănânc la restaurant și să nu mai iau la pachet, dar și să refolosesc o caserolă de la ei, ceea ce a stârnit un scurt moment de mirare din partea angajaților, dar nu un refuz.Rezultat: nu am mai strâns recipiente noi de plastic de la localuri, dar problema nu e rezolvată complet, pentru că nu am încercat metoda cu refolosirea caserolelor la alte restaurante.În dulap și pe conștiință am încă tradiționala pungă cu pungi, pe care le folosesc la gunoi. Cum nu mai cumpăr altele de la magazin, după ce epuizez punga cu pungi, probabil voi trece la saci de gunoi, tot din plastic. Sau aș putea trece la pungi biodegradabile.De cosmetice nu m-am atins, baia e plină de plastic, de la recipientele de șampon, până la bețigașele de urechi. Din fericire, bețigașele intră pe lista produselor din plastic de unică folosință interzise de UE, deci o să dispară. În rest, mai e cale lungă.Mă bucur că berea nu e în plastic și nu a trebuit să renunț la ea, în rest nu am suferit de pe urma măsurilor luate. Chiar dacă am strâns doar șase ambalaje de plastic în săptămâna altfel, cred că am fost responsabilă pentru mai multe - gustări ambalate puse la comun în birou, mâncarea de la soră-mea, care a venit în pungi de la Mega și alte deșeuri din plastic la care am contribuit fără să știu.Oricum, măsurile pe care le iei în viața ta pentru a fi un cetățean mai bunc u mediul au un impact limitat. Adevăratul experiment #fărăplastic trebuie să vină de la corporațiile care te inundă cu ambalaje.
Publicitate
Săptămâna „business as usual”
Publicitate
Publicitate
Săptămâna altfel
Publicitate
Publicitate
Chestii ce rămân de schimbat
Publicitate
Snacksurile (care au intrat și în recolta mea - pufuleți, alune etc), condimentele, cerealele și alte produse sunt super ambalate în plastic. O variantă ar fi magazinele care vând la vrac, cum e Orient Bazar, de la Obor.Medicamentele sunt ambalate tot în plastic, dar nu prea poți renunța la ele. Eu produc astfel de deșeuri în fiecare zi. Le trec în categoria de plastic bun?
Concluzii
Editor: Răzvan Filip