FYI.

This story is over 5 years old.

10 intrebari

10 întrebări pe care ai vrut să i le pui unei românce mutate recent în Germania

Românii iubesc Germania mai tare decât alții. Așa zic cifrele. D-aia am vorbit c-o româncă despre viața acolo și de ce e țara asta un așa magnet.
Romanca-Germania-Ionela
Fotografii din arhiva personală. 

Visul nemțesc a avut mereu un loc aparte în sufletul românilor. Țin minte chestia asta de când eram mică și auzeam în jurul meu de rude ale cunoscuților care trăiesc acolo și le trimit pachete cu lucruri mișto. Blugi, tricouri, casete, ciocolată, iar asta era undeva prin preajma Revoluției.

Ce mă miră este că atracția românilor pentru stilul de viață nemțesc este la fel de intensă și azi, când, vorba aia, te poți stabili oriunde. De exemplu, în 2017, România a fost prima țară furnizoare de migranți în Germania, adică 73 000 din 416 000. Ceea ce este mare lucru, pentru că românii au depășit sirienii (60 000), adică imigranții celui mai năpăstuit popor din perioada asta a noastră. Iar Angela Merkel, actualul cancelar al Germaniei, a arătat o deschidere considerabilă către sirieni.

Publicitate

Mai mult, în Germania trăiesc circa 622 000 de români. Anul în care au rămas cei mai puțini acolo a fost 2009, dar cei mai mulți s-au stabilit în 2015 (92 346). Da, ăsta e punctul în care ne aflăm.

Cum chestiile astea geopolitice pe mine mă depășesc, mă rezum să-mi doresc să înțeleg fascinația pentru o țară pe care eu o asociez, ce-i drept, cu corectitudinea, dar și cu frigul și lipsa empatiei. C-așa-i imaginea mea despre nemți. O imagine greșită, culmea, dacă întrebi pe cineva din interior, adică o româncă care s-a mutat vara asta în Germania.

Ionela are 35 de ani, s-a stabilit în Munchen și de la ea am încercat să aflu ce-i cu Germania, cu visul nemțesc și cum e viața ei acolo după ce-a lăsat în urmă România.

VICE: De ce ai ales Germania?
Ionela: M-am mutat la sfârșitul verii. Am mai mulți prieteni în Germania, care tot încercau de ceva timp să mă convingă să mă mut. Sunt pasionată de călătorit și am vizitat des țările vestice. Așa am văzut că stilul ăsta de viață mi se potrivește mai bine. M-am mutat pentru o viață? Nu știu. O să aflu și eu măsură ce văd și fac. Dar m-am stabilit în Muchen datorită pieței de muncă foarte ofertante. Este un oraș foarte scump, comparativ cu alte orașe din Germania, dar și mai ofertant ca joburi, activități, posibilități.

1541929225683-ionela-5

Care au fost lucrurile care te-au deranjat cel mai mult în România și au motivat plecarea ta?
N-a fost nimic flagrant deranjant în România care să mă motiveze să plec. Am un stil de viață care, într-adevăr, este înlesnit de o țară de genul Germaniei și pe care îl pot urma cu mai mult efort într-o țară de genul României. Respectiv, am multe activități, fac sport, ies mult și călătoresc. Într-o țară ca Germania, lucrurile astea sunt mai facile.

Publicitate

Cu câți bani ai plecat la tine?
Am prevăzut că n-o să am serviciu vreo două-trei luni, așa că am luat cu mine aproximativ 2 500 de euro. Ar trebui să-mi fie suficienți pentru câteva luni, dat fiind că lunar poți cheltui circa 300 de euro pe mâncare – asta dacă mă țin de planul cu gătitul acasă. La asta se adaugă cheltuielile cu chiria, în care este inclusă și întreținerea, care ajung la 400 – 500 de euro. E un cost onorabil, dar ajungi la el doar dacă împarți casa cu cineva. Altfel, costă 900 – 1 000 de euro să locuiești singur.

Bine, dar cât costă viața acolo, din ce-ai descoperit până acum?
Dacă cineva se gândește să se mute în Munchen, trebuie să ia în calcul că o să-l coste ceva chiria – ce ziceam de circa 1 000 de euro, aia e o garsonieră. Un apartament cu două camere se duce undeva la 1 400 de euro și chiar mai mult. Paradoxal, nu costul chiriei ar fi problema, că rezolvi decent dacă o împărți cu cineva. Problema ar fi găsitul unei chirii.

Orașul pe care l-am ales eu are prea puține locuințe de închiriat pentru câți doritori există. Pentru aceeași locuință, aplică zeci de posibili chiriași. Uneori și o sută. Iar proprietarul are de unde alege. Îi alege pe cei angajați, pe cei care știu limba, pe cei care oferă siguranță.

Altfel, cum ziceam, circa 300 de euro pe mâncare. Alți 200 de euro se duc pe cursul de limbă germană. Îl fac la Munchner Volkshochschule, unde eu dau jumătate, ei jumătate. Transport nu e cazul, că merg cu bicicleta, însă un abonament integrat pentru transport în comun e circa 100 de euro pe lună. Dar mai adaug micile ieșiri și aici diferă.

Publicitate

De ce ai vrut să scapi din România direct în Germania?
Sper să am o viață mai frumoasă și mai elegantă, so to say. Să merg la job cu bicicleta, să pot să am energia să fac tot felul de activități după job. Traficul și timpul pierdut pe drumul spre casă mă epuizau în București. Nu mai zic de nervii din trafic și din jur: la cozi, în supermarketuri, în spitale etc.

1541929281026-ionela-3

În Germania și în toate țările vestice toată lumea face câte ceva și te inspiră să fii mai bun, mai sportiv, mai sănătos. Aleargă, merg cu bicla, cu trotineta, cu bobul, fac surf și SUP pe Isar – „Dâmbovița” din Munchen. Cred că mi-am dorit mult să mă adaptez și-mi doresc să am o viață faină aici, pentru că m-am simțit ca acasă din primele zile. Cum să nu mă obișnuiesc să merg cu bicicleta prin oraș și împrejurimi zeci de kilometri pe pistă specială, fără să mă încurce nimeni!? Cum să nu mă adaptez la o atmosfera mult mai relaxată și la o siguranță socială mai mare?

Ce job îți cauți?
În țară am lucrat în comunicare, așa că în domeniul ăsta îmi caut. Există site-uri de joburi, ca la noi, unde poți aplica pe orice domeniu. Pentru specializarea mea, există joburi și în engleză. Mi-aduc aminte o vorba a unei prietene stabilite de 10 ani în Germania: să-ți găsești job e mai ușor decât găsitul unei chirii. Acum, eu chirie mi-am găsit, deci ar trebui să rezolv și partea aia mai „ușoară”.

Date fiind atacurile din ultimii ani, mai ales în ultimii doi, te simți în siguranță în în Germania?
Pe stradă și în locurile publice pot zice că mă simt mult mai în siguranță decât la noi. Dacă este să se întâmple ceva rău, se poate întâmpla și în România.

Publicitate

Dar ai trecut prin momente de panică, întrebându-te dacă e bine ce faci?
Sincer, n-am de ce. Sunt la doar 1 500 de km de țară, mă pot întoarce oricând. Dacă am reușit să nu mă panichez în București, cred că supraviețuiesc în zenul ăsta de țară. Ăsta e avantajul vremurilor pe care le trăim. Suntem la distanță decentă cu avionul de casă.

1541929295737-ionela-2

Care a fost cea mai mare schimbare în viața ta de când te-ai stabilit în Germania?
Dacă ai inițiativă, în Munchen, nu-ți lipsește nimic din ce puteai face în București. Există teatru în limba engleză și diverse evenimente accesibile și celor care nu vorbesc sau sunt la început cu învățatul limbii. De când am venit, pe lângă învățatul limbii, am ieșit mult în oraș și pe lângă. În general, cu bicicleta. Am făcut și 40 – 50 kilometru prin oraș, pe soare, vânt sau ploaie. În Munchen, există 11 parcuri mari, fără să le pui la socoteală pe cele mici, unde poți face ce sport te taie capul. Orașul este înconjurat de lacuri, unde poți face de la picnic la înot.

Mai trebuie acum să mă adaptez sau obișnuiesc cu poate cea mai ciudată chestie: toate produsele de aici au zahăr: iaurt, mezeluri etc. Încă aștept să văd dacă asta va avea urmări asupra siluetei.

Cum se raportează germanii la imigranți, în special la cei din România?
Nemții mi se par mai calzi decât în descrieri, mi se par corecți. Sunt ca o oglindă: cum te comporți, asta primești. Percepția altor nații asupra noastră nu mi se mai mare un subiect de actualitate. Când am lucrat prima dată în altă țară, în urmă cu 13 ani, era, într-adevăr, o preocupare.

Publicitate

Nici nu intrasem în UE, eram un popor oarecum exotic pentru țările vestice. Se justifica. Ne văd așa cum ne purtăm. Am fost ajutată cu zâmbetul pe buze de nemți, la coadă, în tot felul de instituții, deși aflaseră inițial că sunt româncă. Am aflat că alți români nu au fost ajutați așa ușor, cu zâmbetul pe buze. Pot trage o concluzie unitară de aici? Nu. Doar aceea a bunului simț și a oglinzii de mai sus.

1541929314420-poze-ionela

Fotografie dintr-un parc din Munchen.

Nu am cum să zic că nemții se poartă altfel decât OK cu imigranții, în condițiile în care permit înregistrarea ta la primărie de cum ai intrat în țară și ai găsit o cazare, îți oferă reducere la cursuri de integrare și suport pentru orice ți-ar înlesni traiul în țară (alocații pentru copii, ajutor maternal în anumite condiții etc.).

Locuiesc într-un oraș care are peste 300 000 de locuitori din diverse țări (Turcia, Albania, Italia, România etc.) la un total de 1,34 milioane de locuitori. Dacă nemții nu ar avea o conduită și o atitudine OK față de imigranți, ar mai arată Munchen atât de armonios și sigur? Poate, așa, generalizând ușor incorect, da, ai un sentiment că e țara lor. Dar, guess what, e țara lor.

Editor: Răzvan Băltărețu

Citește și alte serii de 10 întrebări:
****[10 întrebări pe care mereu ai vrut să i le pui unei moașe moderne

](https://www.vice.com/ro/article/3kj84y/10-intrebari-moasa-moderna)[10 întrebări pe care ai vrut mereu să i le pui unei călugărițe

](https://www.vice.com/ro/article/a3kjnk/10-intrebari-pe-care-ai-vrut-mereu-sa-i-le-pui-unei-calugarite)10 întrebări pe care ai vrea să i le pui unei tipe bogate din București