Ai avut dreptate: temele pentru acasă fac mai mult rău decât bine

Într-o zi, la ora de mate, elevii din clasa a patra s-au plâns de temele pe care le primiseră cu o zi înainte.

„A trebuit să mă ajute mama, dar am reușit până la urmă”, a zis unul dintre elevi. Un altul a adăugat, încet: „Mama nu mă ajută la teme.”

Primul elev provenea dintr-un mediu socio-economic superior, pe când al doilea provenea dintr-un mediu socio-economic inferior. Această anecdotă e doar una dintre fațetele noului studiu care a dezvăluit că temele la matematică accentuează tratamentul inegal al elevilor care provin din medii socio-economice diferite.

Procesele care întăresc un anumit statut sau cele care accentuează diviziuni deja existente sunt foarte numeroase în educație. Testele standardizate și gruparea elevilor în funcție de abilitățile percepute îi dezavantajează pe elevii din medii defavorizate, ai căror părinți nu se pot implica mai mult în educația lor.

Autorii noului studiu au analizat în special temele la matematică ca să vadă dacă acestea au un efect de separare. Se pare că da, iar cercetătorii au zis că soluțiile tradiționale oferite pentru a împiedica acest lucru nu funcționează.

„Profesorii din studiul nostru știau că elevii nu aveau parte de aceeași susținere la temele pentru acasă”, a zis Jessica Calarco, autoare a studiului și profesoară de psihologie la Universitatea Indiana. „Și totuși, din cauză că acestea sunt politici standard care tratează temele ca pe o responsabilitate individuală a elevilor, profesorii uită de contextele inegale ale elevilor și reacționează la felul în care elevii și-au făcut temele în moduri care le întăresc acestora statutul socio-economic.”

Într-un grup de 52 de elevi albi din clasa a treia, a patra și a cincea, cei dintr-un mediu socio-economic ridicat se descurcau mult mai bine la teme decât colegii lor care proveneau din medii mai sărace.

Între 2008 și 2012, Calarco a asistat la ore și a luat interviuri elevilor și profesorilor dintr-o școală de suburbie. A adunat mii de pagini cu notițe și sute de ore de interviuri pentru acest proiect, care a devenit lucrarea ei de doctorat. A analizat atent informațiile acumulate și a fost surprinsă să descopere cât de mult perpetuau și accentuau inegalitățile dintre elevi temele la matematică.

Pe lângă participarea la cursuri și urmărirea performanțelor elevilor, Calarco le-a luat interviuri și familiilor elevilor cu privire la temele pentru acasă, cât și profesorilor, ca să înțeleagă cum își percepeau aceștia studenții în funcție de felul în care își făceau temele.

Calarco și ceilalți coautori au descoperit că, în multe cazuri, statutul socio-economic al elevilor afecta felul în care aceștia își făceau temele: un părinte cu un statut socio-economic ridicat a zis că angajase un profesor care îi ajuta copilul de clasa a patra la teme, iar un părinte cu un statut socio-economic inferior a explicat că abia trecuse examenul de matematică la bac și se simțea prost că nu își putea ajuta copilul la teme.

Profesorii intervievați pentru studiu au recunoscut că aceste contexte inegale afectau felul în care elevii își făceau temele, conform spuselor lui Calarco. Totuși, asta nu i-a împiedicat să utilizeze temele ca pe o modalitate de a măsura abilitățile elevilor.

„Cea mai șocantă parte a fost să văd că profesorii îi criticau dur pe unii elevi pentru că aceștia nu reușiseră să-și facă temele”, a zis Calarco.

În studiu, un profesor a zis că un elev dintr-un mediu socio-economic inferior nu își făcea niciodată temele și nu avea cum să lucreze cu el din cauza asta. Pe de altă parte, un elev dintr-un mediu socio-economic din clasa de sus, al cărui părinte le scria mereu e-mail-uri profesorilor ca să clarifice anumite lucruri despre teme, era lăudat că e muncitor și inteligent.

Pandemia de COVID-19 a exacerbat inegalitatea dintre elevi. Studiul descrie situația unui student care a cerut acces la biblioteca locală ca să-și facă temele, pentru că el și familia lui nu mai aveau internet. Calarco a zis că își face mari griji pentru acești elevi în perioada în care lecțiile se țin online.

Temele pentru acasă întăresc aceste inegalități pentru că profesorii și politicile școlare le consideră instrumente pentru măsurarea efortului și a responsabilității elevilor, deși sunt mulți alți factori în joc, a zis Calarco.

Conform studiului, experții au argumentat, în trecut, că temele pentru acasă pot fi îmbunătățite prin încurajarea părinților de a se implica mai mult în educația copiilor lor. Dar o astfel de intervenție nu e suficientă și, în multe cazuri, nu e posibilă pentru părinții care nu au avut parte de educație sau nu au resurse financiare, conform studiului.

Există alternative pentru această situație, mai ales în școala generală. Calarco a zis că unii profesori trimit newslettere săptămânal în care le oferă părinților lămuriri despre programul școlar și ocazia să le pună întrebări.

Profesorii ar trebui, cel puțin, să analizeze mult mai atent scopul și valoarea temelor, a zis ea.

„Nu sunt sigură dacă vreau să spun că temele ar trebui interzise complet, dar e clar că trebuie să reconsiderăm serios când și cum se dau aceste teme și în ce scop le folosesc profesorii.”