Politicienii care au băgat România în groapă și acum te mint în față că nu e doar vina lor

Pe 20 octombrie 2021 se împlinesc 602 zile de când în România a fost confirmat primul caz de Covid. Vaccinul a ajuns în România în decembrie 2020. Față de situația în care se regăsește România în toamna lui 2021, în februarie situația era cu totul alta – țara noastră era în topul statelor Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de persoane vaccinate. Apoi a venit vara și lumea s-a relaxat, nu neapărat fără motiv. În iunie 2021, președintele Klaus Iohannis a anunțat succesul: „Practic, am oprit pandemia”. Doar că tot atunci președintele a fost și un pic clarvăzător, chiar dacă nu a ajutat pe nimeni cu nimic: „Cum ar fi să vaccinăm puțină lume și să ne trezim în octombrie cu al patrulea val?”.

Iată-ne în valul patru cu record pe 19 octombrie 2021 – 18 863 de cazuri și 574 de decese într-o singură zi. În total, au murit aproape 43 de mii de români. Vaccinul i-ar fi salvat pe mulți dintre cei decedați în octombrie – sunt peste 5,7 milioane de persoane vaccinate cu două doze, dar asta e prea puțin pentru a opri ceea ce era previzibil: al patrulea val și unul dramatic. Suntem, așadar, în punctul în care nevaccinarea a dus la sute de decese de la o zi la alta și la blocarea sistemului medical.

Cine e de vină? Ca să nu rămâi în aceeași idee că „așa sunt românii” sau că „anti-vacciniștii au triumfat”, am pregătit campania „Vinovații din prima linie”. Îi luăm pe rând – și sunt mulți.

În cele peste șase sute de zile scurse de la prima confirmare până în prezent, au fost înregistrate aproape 1,5 milioane de cazuri. Pandemia a schimbat deja ceea ce considerai că e „normal”, iar ce va fi de aici înainte e „noul normal”. Până să fie vorba de așa ceva trebuie să supraviețuim. Măștile vor rămâne prin preajmă pentru ceva vreme, iar certificatele verzi vor fi la fel de necesare ca buletinele.

Cele șase sute de zile au definit o perioadă teribilă în care le-am trăit pe toate, de la lockdown și izolete la criza de hârtie igienică și imaginea tancurilor care defilau pentru poză în Piața Unirii. În tot timpul ăsta, copiii care locuiesc în zonele cu școli cu toaleta în curte nu au acces la internet și tablete pentru a studia online, ceea ce a adâncit problemele sistemului de educație. În egală măsură, am văzut cât de fragil e sistemul medical și cum locul în care trebuia să ajungi să te faci bine devine neîncăpător. Am văzut cum, la ani după Colectiv, nu numai că nu au fost construite spitale, dar acestea au ajuns să ia foc din cauza cârpelilor și nepăsării. 

În fine, în perioada asta am ieșit cu declarații pe proprie răspundere, unii au ratat nunți și botezuri, unii au pierdut vacanțe, iar mulți și-au pierdut gustul și mirosul pentru o perioadă. Alții au rămas cu efecte de lungă durată. Dar cel mai grav este că prea mulți oameni și-au pierdut viața. Cifrele oficiale pot fi măsurate și în populația unor orașe, dacă te ajută să vizualizezi problema: Slobozia, Turda, Alexandria, Voluntari. 

Este o tragedie, și una care putea fi, dacă nu evitată, măcar redusă ca efect. Și, da, există vinovați. În timp ce sursa pandemiei are o oarecare incertitudine, sursa incapacității de-a proteja populația României poate fi ușor identificată. Nu e una singură, asta e cert. Dar se cade să încep de la cei care s-au grăbit în vară să anunțe finalul pandemiei: președintele Klaus Iohannis și încă premierul Florin „Ţinta era să eliminăm pandemia şi ţinta a fost atinsă” Cîțu.

Eu și tu, și alții ca noi, ne bazăm în cea mai mare parte a timpului pe informații care ajung la noi din surse mai importante, cum ar fi un specialist în medicină, un președinte de țară, un șef de armată sau un șef de guvern. Președintele, ei bine, el are acces la alt tip de surse de informații. N-ai zice asta despre Iohannis. 

Președintele a fost probabil cel mai incoerent om politic din această pandemie. În goana după un guvern al lui, a anunțat că boala trebuie demitizată și că nu este mai mult de o răceală: „Nu există niciun motiv real de panică. Infecția cu acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în gât, tuse și febră, ca în orice răceală”, a spus acesta în februarie 2020. Pe 16 martie 2020 a declarat stare de urgență. 

În iunie 2020 părea vehement: „În fața unei boli ori ești precaut, ori ești prost. Una din două”. Sigur, a spus că nu voia să fie așa de radical în exprimare, dar, iată, situația o cere. Ce prost a îmbătrânit declarația asta, că un an mai târziu a afirmat, destul de încrezător, că pandemia-i pa-pa. 

Pot accepta că nu faci, ca cetățean, tot ce spune un lider politic. Dar el, dincolo de afirmații, este și un fel de model în societate. N-a fost cazul, după cum s-a văzut în iulie 2020 la Bruxelles: președintele a fost fotografiat fără mască între alți lideri europeni. Dacă revin la declarația consemnată mai sus pot intui ce-a ales din cele două. Uite o altă paralelă: același om, în septembrie 2021, fără mască la Congresul PNL.  

Ce-i drept, a susținut campania de vaccinare prin exemplul propriu. Independent de acea poză și încurajările de la acel moment s-a purtat de parcă e turist în România. Apoi, surpriză, l-a surprins realitatea. În octombrie 2021 Klaus Iohannis a spus: „Statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”. Sigur, el se referea la incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța. El este însă statul. Fără glumă, o zice Constituția: „reprezintă statul român”. 

Adevărul este că singurele lucruri în care președintele a fost constant au fost îndemnurile la spălat pe mâini și demersurile politicianiste ieftine. O fi fost pandemia rea, dar trebuiau alegeri, în care a fost foarte activ. În noiembrie 2020 a spus că: „Eu nu intenţionez să promovez instituirea unei carantine la nivel naţional, un aşa numit lockdown, după alegerile parlamentare din 6 decembrie”. Tot atunci a avut o declarație care iar nu a îmbătrânit bine: „Ca președinte, mă simt chemat să am opinii în toate chestiunile care privesc viața românilor [...]. Constituția nu spune că președintele trebuie să fie un mut. Am făcut afirmații de apreciere legat de activitatea PNL, care s-a zbătut foarte mult și tot a mișcat lucruri. Cred că înainte de alegeri românii se așteaptă de la mine să le spun cum văd lucrurile. Cum vă imaginați că stau și mă uit la lună sau la soare. În Constituție spune că președintele veghează la buna funcționare a statului.”

Într-adevăr, românii se așteptau la multe de la el. Încă o dată a fost surprins de realitate, iar situația a fost rezumată excelent de însuși Iohannis după recordul de decese și cazuri din 19 octombrie 2021. „Pregătirea acestui val, pe fondul unei campanii de vaccinare care s-a mișcat mult prea lent, a fost deficitară. Cauzele sunt multiple. Dar și dacă vedem cine și ce a greșit, acum ceea ce mai contează este să reușim să depășim această mare cumpănă”, a spus acesta. Încă o dată, președintele a fost turist în funcția sa. Și-a continuat. „Este alarmantă lipsa de acțiuni concrete din partea autorităților și cifrele de azi confirmă, din păcate, că nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit până acum.”

În fine, încă una cu Iohannis, că e un capitol bogat. „Prioritatea zero este în acest moment salvarea vieții semenilor noștri.” Fals! Prioritatea zero a fost mereu salvarea vieților. Sau așa ar fi trebuit să fie, dar realitatea ne arată altceva. 

Paturile de la ATI sunt pline. Holurile sunt pline. Ambulanțele la fel. Și în pregătirea valului patru, despre care până și președintele a zis că a fost deficitară, politicienii nu s-au ferit să ascundă cazuri înainte de Congresul PNL și să pună gaz pe focul conspirației. În această poveste a intervenit și Vlad Voiculescu, fostul ministrul al Sănătății, care a scris într-o postare pe Facebook că peste patru mii de teste pozitive nu au apărut în cifrele oficiale date de DSP București pentru a menține artificial rata infectării mai jos. A avut și dreptate, chestiune confirmată cu cifrele comunicate pe 27 septembrie: din cele 5 655 de cazuri raportate în România, 2 559 (45,25 la sută), au fost raportate în Capitală. Explicația autorităților e cel puțin amuzantă: „în acest interval au fost alocate aproximativ 1 400 de cazuri care erau nealocate”.

Ce contează că urgia de infectări era previzibilă și România era pe-o pantă ascendentă a deceselor. Președintele era preocupat să promoveze golful. Cu toate aceste erori ale președintelui, mai contează oare că l-au văzut românii cum se vaccinează? Va avea cineva încredere că președintele nu se va răzgândi și cu părerea bună despre vaccinare? S-a răzgândit mai des decât un copil într-un magazin cu jucării. 

Îți dai seama ca Florin Cîțu n-a rezistat niciun an complet în funcția de prim-ministru? Bine, dacă te uiți fie și doar la ultimele trei luni e de înțeles de ce. A fost mai preocupat să scoată USR din Guvern, să împingă PNDL 3.0 și să dea bani primăriilor ca să iasă șef PNL și, ei bine, să iasă șef PNL. Ultima s-a întâmplat la final de septembrie. Înainte de toate aceste frământări și o ieșire din Guvern, Cîțu s-a vaccinat, a promovat vaccinarea și-a fost host în videouri de încurajare a vaccinării – de parcă toți românii trag de vaccin ca să-și poată bea cafeluța la speciality, dar să zicem. Cel puțin ca retorică și implicare, până să viseze la șefie în partid, s-a mișcat onorabil. Apoi au început problemele.

În iunie 2021 premierul Florin Cîţu a spus că ţinta principală, aceea de a elimina pandemia, a fost atinsă. Nici în acel moment România nu stătea onorabil, ba chiar stătea la fel de prost cum a stat și la început de toamnă. Asta în timp ce Italia sau Franța pregăteau diverse scheme prin care să promoveze vaccinarea, inclusiv prin impunerea certificatului verde (disponibil și în România din iulie 2021). „Am atins cea mai mare ţină. Ştiţi că ieri în Bucureşti nu a fost niciun caz în 24 de ore. Ţinta era să eliminăm pandemia şi ţinta a fost atinsă”, a spus Cîțu în vară. Și el, și Iohannis, iată, au învins-o de nu s-a văzut. 

La început de iulie 2021, Florin Cîțu a încercat iar să țină sus entuziasmul pe care doar el îl mima: „Dacă ne vaccinăm, nu ar trebui să avem niciun val patru. S-ar putea să fie ceva, dar nimic din ceea ce a fost până acum. Singura soluţie este să ne vaccinăm. Nu mi se pare normal să mai închidem economia când avem aceste vaccinuri”. Ce n-a înțeles prim-ministrul, probabil, e că una este să ai vaccinuri, alta este să le și administrezi.

Tot în iulie 2021, Florin Cîțu s-a aruncat: „Suntem pregătiţi nu numai de valul patru, suntem pregătiţi să depăşim pandemia. Sunt sigur că şi Ministerul Sănătăţii este pregătit, deci nu ar trebui să fie nicio problemă, avem dozele de vaccin.” În august 2021 premierul s-a aruncat iar când a vorbit de posibilitatea impunerii unor restricții: „Niciodată”, a fost el vehement. „Am trecut prin pandemie [în 2020] fără vaccin. Şi, totuşi, am avut, mersul la mall a fost deschis, deşi au fost închise foarte multe dintre magazine. Vreau să iau experienţa de anul trecut şi să o combinăm cu ceea ce avem astăzi – avem vaccin, avem o soluţie şi vom vedea care sunt cele mai bune variante.”

Din septembrie 2021 lucrurile au început să se clatine. „Eu nu sunt o firmă de advertising, ceea ce poate să facă Guvernul, am făcut. [...] Pot să fiu acuzat că eu nu sunt cel mai convingător om din lume, dar aş vrea să văd responsabilii din societate, oamenii care sunt lideri de opinie, influencerii pe Facebook, câte ore au dedicat campaniei de vaccinare? [...] Eu, dacă este ceva să-mi asum, poate eu nu sunt cel mai convingător om din lume, deşi m-am dus, m-am vaccinat între primii, şi a doua oară, am fost peste tot în România şi cred că la fiecare declaraţie am vorbit despre campania de vaccinare”, a afirmat acesta aproape necăjit că lumea îl acuză de incapacitatea de-a face lucruri. Și ce să-i reproșezi, la o adică? Era perioada în care trăgea pentru șefie în PNL, nu pentru toată țara. 

Tot în septembrie 2021 a zis că e cazul să caute vinovați: „O să cer o anchetă, analiză, vreau să știu cum a fost pregătit valul 4 Covid. Știam că vine. [...] E anormal și cineva trebuie să răspundă dacă valul patru nu a fost pregătit, deși am tot vorbit despre asta toată vara.” Doar că în vară n-a vorbit despre asta, s-a făcut că nu există vreun alt val. Pandemia învinsă, iată, s-a ridicat și-a mai dat o palmă. Aceiași vinovați i-a căutat Cîțu și-n octombrie 2021.

Din păcate, Florin Cîțu este o altă dezamăgire a modului în care a fost gestionată pandemia nu pentru că nu ar fi susținut campania de vaccinare, ci pentru că a ales pe parcurs să rupă coaliția de guvernare și a ales ca prioritate președinția PNL. Pe lângă ideea ridicolă de a promova libertatea dată de vaccin ca fiind pentru o cafea care se poate bea în oraș, total reprezentativ pentru un popor atât de sărac, încât peste 24 la sută dintre români își fac nevoile în curte, Florin Cîțu a arătat ce înseamnă, de fapt, politica românească. Nu contează că mor oamenii și situația e gravă, jonglezi cu numerele, iar dacă se prinde vreun USR-ist, îl dai afară. 

Premierul poate a convins câțiva primari PNL să se vaccineze, dar nu românii, pentru că, din păcate, nu este reprezentativ pentru ei. Premierul nu a reușit să impulsioneze cu absolut nimic campania de vaccinare, fiind șocant cum a repetat luni de zile aceeași placă seacă a vaccinării, fără să știe cui se adresează. E cool să fii fan Metallica, dar trendingul de pe YouTube în România e altul, e fain să porți geacă de blugi și sneakerși Premiata, dar România profundă e alta. Și Florin Cîțu nu e vinovat de preferințele muzicale și vestimentare, e vinovat că nu a ajuns la România profundă, nu a reușit să implice profesioniști în comunicare care să creeze un content atractiv și pro-vaccinare. 

E vinovat că un magazin online de haine a reușit pe cont propriu și fără prea mare bătaie de cap să creeze un spot pro-vaccinare mult mai bun decât tâmpenia premierului cu cafeluța.

Pe ceea ce înseamnă răspundere guvernamentală, au existat multe episoade stupide care au făcut ca încrederea în vaccinare să fie la cote ridicole. Cine ar avea încredere în logica cuiva care se contrazice în mai puțin de trei luni? Și în octombrie 2021 spune că: „Am livrat cam tot ce așteptau de la noi românii: creștere economică sustenabilă și reducerea deficitelor”. Doar că românilor nu de asta le ardea cu adevărat.

Ce-i drept, spre deosebire de președinte, Florin Cîțu avea funcția pe o durată incertă. Și s-a asigurat că și în mai puțin de un an rămâne în istorie – pe partea greșită a ei. 

Pentru că tot vorbim de sănătate, mai știi câți miniștri ai Sănătății a avut România în toată pandemia asta? Nu mai puțin de cinci – în mai puțin de doi ani, iar cifra asta spune totul despre consecvența politicienilor noștri.

Pandemia a început cu Victor Costache la cârma Ministerului, care a anunțat o glorioasă privatizare a sistemului de sănătate, dar, pus în fața unei pandemii, a plecat rapid. A urmat Nelu Tătaru, cel care spunea la început de pandemie că masca o poartă doar oamenii bolnavi, apoi explica cum stă treaba cu cocoașele și platourile pandemice. Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au fost miniștrii ai Sănătății din partea USR, iar, sinceri să fiu, fără rezultate notabile. Unul a fost demis pe motiv că era prea transparent cu date guvernamentale, iar Ioana Mihăilă și-a dat demisia odată cu ieșirea USR de la guvernare – și-a amintit brusc cum Florin Cîțu nu dădea bani pentru programele naționale de Sănătate. La momentul publicării acestui articol, ministrul Sănătății este Cseke Attila de la UDMR, probabil și el pentru scurt timp, fiind doar interimar.

Campania de vaccinare a fost un eșec din cauza neîncrederii în sinceritatea autorităților române și minciunilor însăilate timp de 30 de ani de politicienii autohtoni. Dar nu doar factorii de decizie din Guvern sunt vinovați pentru eșecul campaniei de vaccinare. Tot spectrul politic este mai mult sau mai puțin vinovat, pentru că toți au un rol în viețile noastre. 

PSD a capitalizat cum știe mai bine momentul și a folosit pandemia pentru discurs de opoziție și pentru campania electorală. La alegeri i-a pus pe liste pe Alexandru Rafila și Adrian Streinu Cercel, doar-doar lumea o mușcă pe asta că partidul e responsabil și se gândește la cetățeni. Acești doi actuali parlamentari au fost vedetele unei oferte electorale care îi includea și pe Daniel Ghiță, adept al teoriilor conspiraționiste anti-vaxx, și Vlad Popescu, care are marele merit de a fi fiul lui Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 5. 

Deși s-a poziționat ca un partid pro-vaccinare, PSD nu a militat activ pentru acest deziderat, deși are cei mai mulți primari în țară. Liderul partidului Marcel Ciolacu a simțit un pic miza socială și s-a aruncat: bagă parlamentarii PSD la vaccin cu a treia doză. Aceștia sunt însă în București, la Parlament. Dar în comunitățile mici primarul e forță. Iar acolo campania de vaccinare este la pământ.

Puternicii baroni locali PSD nu au apăsat pedala influenței pentru a impulsiona o campanie de vaccinare al cărei succes putea fi capitalizat de „alții”. Totuși, Marcel Ciolacu a postat o poză în care primea doza de vaccin alături de mama sa, ceea ce poate fi un pas înainte. Și, mă rog, pe fondul creșterii valului patru, liderul PSD profită că partidul să nu-i la putere și încearcă să capitalizeze. În aceeași notă, o altă figură emblematică a PSD care a postat în social media momentul imunizării este Gabriela Firea, fost primar al Bucureștiului, care a pierdut lupta cu Nicușor Dan. Între timp, Firea a băgat și-a treia doză. Susține că și soțul Florentin Pandele e vaccinat. Asta nu l-a oprit însă de-a face o schemă de pandemie: medalioane anti-Covid cumpărate cu 30 de mii de euro care-s promovate drept o armură invizibilă – creează un scut de 1,3 metri în jurul purtătorului care, timp de 30-40 de zile, oferă protecție împotriva Covid și care poate și să dezinfecteze măști de protecție, Na-o p-asta, știință! 

A, să nu uit – am zis de Nicușor Dan. L-ai văzut la vaccin? Și-s curios din două motive: e primarul celui mai mare oraș din România și și-a câștigat simpatia printr-o atitudine pro-oameni, pro-schimbare, pro-îmbunătățire a vieții. Sigur, știu că primarul a fost infectat cu Covid în primăvară. În august 2021 a spus: „Nu am spus public, pentru că nu am vrut să parazitez dezbaterea publică cu asta. [...] O să fac vaccinarea după ce medicul îmi va spune că este bine să o fac.” Bate un vânt anti-vaxx dinspre Primărie? Nu știu, eu doar întreb. I-o fi rămas ceva fibră tradiționalistă de când s-a poziționat pro referendumului anti-gay. Alexandru Rafila l-a luat un pic la mișto și-a rezumat situația: „Întrebarea mea este care medic: medicul de familie sau medicul pediatru? Cu toate că e un vaccin care se poate administra de la 12 ani. Cine trebuia să-i recomande vaccinarea domnului primar?”.

Altfel, Nicușor e îngrijorat. Serios, a zis-o chiar el în octombrie 2021: „Mă îngrijorează şi tot ce a ţinut de noi am făcut în acest sens. Adică ne-a cerut Ambulanţa oameni, am detaşat câţi oameni ne-a cerut Ambulanţa, ca să facă nişte echipe speciale.”

Acum discuția despre primari și rolul lor în campania de vaccinare e amplu. Clotilde Armand a spus că e vaccinată, dar nu a postat public nimic, ceea ce poate nu e atât de important, dar e un semnal care trebuie dat – totodată, n-ar vrea să impună vaccinarea în primărie. 

Un alt vector de imagine în online este primarul sectorului 5 Cristian Popescu Piedone. Primarul a inaugurat în mai un centrul mobil de vaccinare alături de prefect și declara la acea dată că se va vaccina și el în zilele următoare. Nu se știe dacă a făcut-o sau nu, dar un semnal din partea edilului ar conta, mai ales când ții cont de tracțiunea sa în mediul online, unde strânge milioane de vizualizări.

Într-o altă notă, trebuie amintit și cazul primarului care a mai stat o dată la vaccin, ca să iasă bine poza. Bogdan Loghin, fostul PSD-ist și actualmente PNL-ist, e primar în Rădăuți. El a simulat vaccinarea pentru a obține un set mai reușit de poze pentru presa locală, după ce la momentul vaccinării fotografiile nu au fost pe gustul său.

Chiar dacă toate partidele mari au susținut mai mult sau mai puțin campania de vaccinare, a existat și o excepție: AUR. A fost singura formațiune politică în care au existat poziții anti-vacciniste, anti-mască și anti-măsuri sanitare. Cu o puternică prezență în mediul online, formațiunea a început un război cu Raed Arafat, cel care este vinovat de toate relele din țară în perspectiva auristă. George Simion, Claudiu Târziu, Diana Șoșoacă (cea care a fost prea mult chiar și pentru AUR) au peste un milion de urmăritori în online, unde n-au nicio problemă în a sabota campania de vaccinare prin poziții cel puțin discutabile. 

Cred că, de fapt, leadershipul AUR nu este atât de anti-vaxx, dar speculează politicianist îndoielile românilor și toarnă gaz pe focul teoriilor conspirației pentru a se poziționa lângă un mare bazin electoral. Aici poate fi edificatoare și replica deputatului AUR Sebastian Suciu: „Noi nu am protestat pentru anti-vaccinare și nici pentru purtarea măștii”. El i-a răspuns astfel Ioanei Mihăilă la audierea din Parlament, care l-a acuzat că e cam târziu să se preocupe de sănătatea românilor și de ce sunt pline spitalele în timp ce toată iarna partidul său a chemat susținătorii să protesteze împotriva măștii, vaccinului. Ce să mai, chiar la început de octombrie George Simion, ai lui și alți terți au scos lumea în stradă și-au dat-o către anti-vaxx. Să aduni oamenii și să legitimezi prin prezența unui partid parlamentar un protest în plin val patru cu circa zece mii de participanți e cel puțin cinic. În rest, AUR s-a poziționat anti-sistem și pe contrasens cu orice impuneau decidenții politici legat de pandemie.

În fond, cei din AUR sunt singurii care au zis că merg pe un palier pe care nu au concurență, în timp ce restul partidelor trebuie să se canibalizeze pe publicul responsabil. Adică și Cîțu vrea să ia din publicul USR ascultător de Metallica, și USR din cel al PSD prin neimpozitarea salariului minim – și altele similare. Publicul anti-vaxx este abordat și hrănit cu narative AUR, dar acest comportament iresponsabil are repercusiuni grave – și asta se vede. O vrea George Simion să fie Viktor Orban, dar Viktor Orban s-a vaccinat și ungurii sunt vaccinați în proporție aproape dublă față de noi.

Hai că închei cu politicienii, dar nu se cade să fac asta fără să amintesc de cei ce-au fost: președinții pe care i-a avut România în ultimii 30 de ani. Ei s-au declarat pro-vaccinare, în principiu. Traian Băsescu a apărut și-n poze cu momentul imunizării, iar Ion Iliescu a declarat că s-a vaccinat și se simte bine. Despre Emil Constantinescu nu se știe nimic. 

Problema cu foștii președinți este aceeași pe care o are întreaga clasă politică — una de încredere. Poți avea încredere în Ion Iliescu după episodul Piața Universității? De ce încredere se poate bucura Traian Băsescu, cel pentru demiterea căruia au votat 87,52 la sută dintre cei prezenți la referendumul din 2012? Cât despre Emil Constantinescu, ce să mai, după ce-a dat vina pe sistem și servicii pentru eșecurile lui a intrat într-un con de umbră de unde a mai ieșit doar cu sinecura de la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului. 

Într-o discuție din 15 octombrie cu George Buhnici, specialistul în comunicare Dumitru Borțun susține că, la pachet cu clasa politică, trebuie să înțelegem care e factura psihologică a poporului român. „Problema este că românul s-a născut poet. Dacă se năștea manager, altfel stătea treaba. Suntem incapabili să organizăm resursele, să stabilim prioritățile, să mobilizăm resursele materiale umane și toate astea să rezolve o sarcină”, a spus acesta. 

În septembrie 2021, sociologii Barbu Mateescu și Gelu Duminică au încercat să înțeleagă și să le explice și altora către ce se îndreaptă România. Gelu a venit cu cea mai concisă analiză: „Dacă ar fi nevoie să descriu printr-un singur cuvânt cauza principală a dezastrului provocat de Guvern acesta ar fi: autosuficiența”. Apoi, a făcut trimitere la perioada în care Iohannis era deschis declarațiilor, dar pe măsură ce cazurile au început să fie numărate cu miile n-a mai fost așa vehement. Mă rog, până acum pe 20 octombrie. 

Barbu Mateescu a spus că situația de acum amintește de PSD și cum, de fiecare dată când iese de la guvernare, explică prăbușirea partidului prin nereușita de-a conduce țara, dar să rezolve și problemele interne în același timp. „Acum situația e exact inversă. PNL nu poate guverna din cauza problemelor interne, alegând să se concentreze pe acestea din urmă”, a adăugat acesta. 

Merită amintită și o explicație dată de specialistul Octavian Jurma la mijlocul lui septembrie. El a spus că, din păcate, campania de vaccinare a fost pierdută în momentul în care a fost preluată de politicieni. „Primul val a fost extrem de bine gestionat, mult mai bine decât în Italia și alte țări. De ce? Pentru că a fost condus de medici. Odată ce a avut succes, politicienii s-au îngrămădit în față să preia gloria, au gestionat tot mai prost valurile următoare și acum suntem în fața unui dezastru efectiv. Așa ceva nici eu nu mi-am putut imagina în cele mai negre coșmaruri”, a spus acesta. „La fel și campania de vaccinare. A debutat sub conducerea specialiștilor, a mers foarte bine până când iar au venit politicienii în față. Ce am avut pe 15 mai? Marea relaxare! Un om relaxat nu se vaccinează prin definiție. Niciunul dintre noi nu asociem relaxarea cu vaccinarea. Nu ne vaccinăm dacă nu avem o amenințare, or dacă «pandemia s-a terminat» unde e amenințarea? A anunțat și președintele și prim-ministrul explicit că pandemia s-a terminat. Atunci de ce să ne mai vaccinăm?”

În octombrie, sociologul Dan Jurcan, director de cercetare al IRES, a atras atenția tot asupra îndemnului la relaxare. „Este un eșec al campaniei de vaccinare, care a avut loc în special cu marea relaxare din primăvară care a creat impresia falsă că dispare necesitatea vaccinării când apar măsuri de relaxare. [...] Dacă specialiștii ne spun că nu avem altă soluție decât vaccinarea ca să ieșim din pandemie, probabil că e nevoie de mai multă informație. Nu cu politicieni, ci cu experți.”

În fine, închei lista asta de evaluări tot cu Gelu Duminică. În octombrie, a explicat de ce tot ce înseamnă căderea campanie de vaccinare a început în vară când politicul a anunțat că s-a terminat pandemia. „Politizarea excesivă a dus la o lipsă de încredere pentru că politicul nu este de încredere. Până când s-a băgat politicul, România era printre primele țări la vaccinare. Toate țările din vest ne invidiau. Diferența majoră dintre Portugalia și România este că politicul nu s-a băgat și forțele politice și-au dat mâna. La noi tema asta a fost tratată într-o temă populisto-politică. [...] La Suceava ai avut moarte pe masă și ai cea mai mică rată de vaccinare acum. Asta arată că tu, politician, nu ai făcut nimic acolo să convingi oamenii să se vaccineze. Ai făcut-o pe genunchi. Ai crezut că dacă vine domnul Cîțu și își bea cafeaua într-un clip este suficient.”

Cîțu, ce-i drept, și-a băut cafeaua și a cuvântat către o țară care zeci de ani a trăit cu înlocuitor de cafea – cum și în ultimele luni a trăit cu un înlocuitor de lider politic. Pe lângă dezavantajele pe care le are România față de Occident, din păcate, pandemia ne-a arătat o neîncredere majoră în clasa politică. Țările occidentale au campanii de vaccinare de succes – să zicem Portugalia – și pentru că cetățenii au încredere în politicieni. Noi nu ne putem lăuda cu asta. Avem peste 30 de ani de minciuni în care știm că deciziile au fost întâi luate să le fie bine politicienilor și abia apoi nouă. Pensii speciale pentru ei, imunitate pentru ei, coloane oficiale și beneficii, iar pentru noi prea puțin. Eșecul campaniei de vaccinare este, din păcate, eșecul clasei politice.