Ce doamne iartă-mă se întâmplă în Bolintin și de ce e posibil să se mai repete

La vreo 25 de kilometri distanță de București și pe-o arie de 30 de kilometri pătrați, trei orașe au ajuns să fie cunoscute de-o țară. Conflictul și abuzurile au fost caracteristice de fiecare dată, cum e cazul și acum la început de 2022. E vorba de Bolintin-Deal, Bolintin-Vale și Ogrezeni. În funcție de an sau lună, focarul se schimbă. Acum e vorba de Bolintin-Vale, unde, pe 9 ianuarie 2022, un șofer de microbuz a fost lovit în cap cu o piatră și-a murit. El avea în mașină patru pasageri care ar fi vrut să meargă în București. Aceștia au devenit violenți, el a oprit microbuzul, unul dintre ei i-a spart cauciucul și scandalul a luat amploare. S-a sfârșit cu moartea lui. 

Pe 12 ianuarie, circa 350 de persoane au ieșit în stradă să protesteze față de impotența autorităților în prevenirea unor astfel de cazuri. Principala nemulțumire e că nu se simt în siguranță, iar când vezi ce s-a tot întâmplat în zona asta în ultimii 30 de ani îți dai seama că nu-i chiar o teamă neîntemeiată.

Totodată, deși agresorul a fost arestat, locuitorii din Bolintin au reclamat că ceilalți trei care au participat la scandal sunt încă în libertate. S-a luat și-o decizie care să lase senzația că se întâmplă lucruri: șefii poliției din județul Giurgiu au fost schimbați. 

Ca un om care nu știe ce caută în viața lui, în ciuda evidenței, prefectul județului Giurgiu Aneta Matei a spus că nu este niciun pericol. „Este un conflict între localnici și un grup de etnici”, a încercat ea să explice. „Revolta este împotriva minorității. Oamenii protestează pașnic, dar doresc să-și expună nemulțumirile și să le oferim soluții. De-a lungul timpului au mai fost astfel de conflicte, înțeleg. Pentru cei care protestează în seara asta, mesajul meu este să aibă puțină răbdare, să discutăm, apoi fiecare instituție a statului să ia măsurile care se impun, potrivit legii, în speța de față”, a mai adăugat ea în caz că nu era evidentă lipsa de dezinteres. „Oamenii sunt nemulțumiți că sunt câteva familii de etnici care au venit aici și care și-au stabilit locuințele aici și nu au documentele în ordine.”

Ca să nu fie mai prejos, ministrul Justiției Cătălin Predoiu a încercat și el să adune câteva cuvinte în fraze fără sens, cum ar fi că: „E şi o problemă de suveranitate acolo”. Ministrul a spus că rolul instituţiilor este să protejeze cetăţeni şi nu să „pactizeze” cu infractorii – doar că trenul ăla a plecat deja din gară. Spre conflictul interetnic a mers și Predoiu, dar mult mai deconectat de la realitate: „Aş vrea să subliniez că România a rezolvat de mult problema convieţuirii interetnice, a respectului drepturilor minorităţilor.” De la înălțimea funcției, Predoiu a trecut rapid și prin problema reală: crima organizată. „Avem de-a face cu un fenomen pe care, nu cred că sunt arogant dacă citez o declaraţie pe care am dat-o chiar în 2011 în care am atras atenţia asupra interlopilor şi a clanurilor de crimă organizată care nu numai că fac inaplicabilă legea, dar calcă în picioare drepturile cetăţenilor”, a adăugat Predoiu.

Primarul Daniel Trăistaru, pe de altă parte, susține că el a cerut ajutor de la Prefectură, dar, iată, nimic. El a spus că, încă din 2016 de când este primar, a făcut solicitări către toţi prefecţii pentru a cere suplimentarea forţelor de ordine. S-ar fi adresat chiar fostului ministru al Afacerilor Interne Marcel Vela, care i-ar fi răspuns că în contextul pandemiei nu poate suplimenta echipajele de poliţie sau jandarmerie.

Acesta e punctul în care e zona Bolintin în 2022: conflictul interetnic este doar scuza la care pot apela Poliția, Primăria sau oricine altcineva care caută răspunsuri rapide. Problema a fost subliniată încă din noaptea protestelor care au ajuns în atenția tuturor românilor: oamenii n-au sentimentul siguranței. În contextul crimei din 2022, a ajuns în atenția publicului un caz din 2021 când un șofer de microbuz, coleg cu cel ucis, a fost atacat de trei tipi – au oprit mașina în fața lui și l-au amenințat cu cuțitul. 

În timpul protestelor, locuitorii ieșiți în stradă s-au plâns de inactivitatea Poliției sau primarului și că, de mai bine de zece ani, se simt terorizați de câteva familii din comunitatea romă. Sentimentul din stradă a fost nuanțat pentru Adevărul și de sociologul Alfred Bulai. „O intervenţie dură şi constantă a forţelor de ordine ar preîntâmpina astfel de conflicte pentru simplu motiv că nu am mai avea victime în rândul comunităţii şi nu ar mai apărea frustrarea în masă”, a explicat el.

Numai că, nu doar în Bolintin, intervențiile constante lipsesc cu desăvârșire și așa se ajunge la două tipuri de abordări: abuzuri din partea Poliției în anumite momente și în anumite situații – cum a fost cazul, surpriză, tot la Bolintin-Vale, dar în 2020; incapacitatea polițiștilor de-a face față unui conflict de stradă, fie pentru că-s puțini, fie pentru că n-au pregătirea necesară sau echipament – cum a fost cazul la Săcele, Brașov, în 2020. La acel moment, despre bătaia de la Săcele a vorbit și Marian Godină, fost polițist de la Rutieră și în prezent la trupele speciale SIAS.

El a zis că nici ambulanțele nu prea intră neînsoțite de poliție și că, dacă ești polițist în Săcele, viața te învață să respecți niște reguli pe care înainte nu le știai. „Să patrulezi acolo cu geamurile deschise e ca și cum ai accepta să-ți iei o piatră în față”, a adăugat el. Însoțiți de polițiști și jandarmi intră și angajații Electrica, după cum am aflat în aprilie 2021. 

Am înșirat astea nu doar ca să te uiți superior și să zici „păi, da, au pus ăia stăpânire”. Nu. Astea-s fapte pe care le-am găsit eu, le știi și tu acum, astfel că e mai mult decât evident că le pot afla și cunoaște Poliția, Primării și Prefecturi, miniștri și alte structuri ale statului. De o astfel de nesiguranță se plâng și cei de la Bolintin, dar nu se întâmplă doar în Bolintin. 

Ziceam la început de acest triunghi: Bolintin-Deal, Bolintin-Vale și Ogrezeni. Nu fără rost și nu fără legătură cu ce vezi în prezent. Și sunt peste trei decenii de când acolo, fără exagerare, e un butoi cu pulbere la care doar se adaugă, de la an la an, alte elemente. 

În aprilie 1991, România a aflat cu adevărat de Bolintin-Deal. Atunci, un student a fost înjunghiat și ucis. Agresorul – etnic rom – a făcut asta, pentru că i-a fost refuzat un drum cu mașina. Criminalul a fost arestat în câteva ore, dar a doua zi oamenii pregăteau răzbunarea față de toți ceilalți romi. Ținta au fost romi seminomazi, sedentarizați de autorități în perioada comunistă. Au fost incendiate 21 de case și alte cinci distruse. Au fost ocolite casele romilor care erau prezenți în localitate de mai mult timp și erau integrați. 

Cei care au fugit în aprilie au vrut să revină o lună mai târziu și s-au mutat în casele neincendiate. Câteva sute de localnici au revenit și le-au dat foc și acelora care au scăpat prima dată, după cum notează Gidó Attila în cercetarea „Cronologia minorităților naționale din România”. În 2009, Guvernul României și-a asumat că îi va despăgubi pe cei ale căror case au fost distruse și au fost obligați să părăsească localitatea – suma a fost stabilită la peste 565 de mii de euro pentru 24 de păgubiți.

În același an au mai fost o serie de conflicte: 5 iunie în Găiseni, Giurgiu (trei case au fost incendiate, alte șase distruse); 9 iunie în Plăieșii de Sus, Harghita (28 de case incendiate, o persoană ucisă); 13–14 august, Vălenii Lăpuşului, Maramureș; și 16–18 mai în Ogrezeni și Bolintin-Vale. În ultimul caz violențele pornesc tot de la o crimă – pe 16 mai, în Ogrezeni, un etnic rom a ucis un român. Localnicii au incendiat și distrus 14 case ale romilor din localitate, iar pe 18 mai evenimentele s-au repetat în Bolintin-Vale. Mulțimea s-a strâns în centrul localității și a atacat zona ocupată de romi – șapte case au fost distruse, iar alte patru, incendiate. Evenimentele din primăvara lui 1991 au ajuns și la publicul internațional printr-un articol din The New York Times din care am extras și fraza următoare: „Autoritățile locale și presa națională au încercat să justifice violența prin «explicații» ca natura «infracțională» a tuturor grupurilor de țigani și dreptul «oamenilor» de-a lua legea în propriile mâini și de-a aplica «pedepse»”.

De momentul Bolintin 1991 a amintit și sociologul Gelu Duminică în analiza publicată în VICE despre abuzurile polițiștilor din 2020: „Din 1991 până în prezent, nu știu vreo inițiativă care să contribuie la reducerea tensiunilor comunitare să fi fost implementată la nivel local”. El a menționat și demersurile făcute în 2018 ca elevii romi să aibă acces la educație. „După mai multe discuții și încercări de a convinge directoarea școlii și având în vedere că Primăria Bolintin și școala din localitate numai ce câștigaseră un mare proiect european de câteva milioane de euro pentru dezvoltarea zonei în care romii trăiesc, am fost refuzați. Banii pe care noi îi aveam erau mult prea puțini față de milioanele de euro pe care ei credeau că le au la dispoziție. Și modul în care se cheltuiau acești bani nu mai trebuia să fie controlat de un terț.” Pe proiecte europene Primăria avea de făcut și șapte afaceri pentru comunitatea de romi.

Gelu a revenit pe subiect acum, în ianuarie 2022, odată cu protestele. „Despre afacerile care trebuiau făcute pentru a asigura locuri de muncă, [pentru care s-a alocat un buget de 7,5 milioane lei, gurile rele spun că a participat toată lumea însă fondurile au ajuns unde trebuie. Știu aproape sigur că ambele proiecte sunt super-verificate de organele de control, existând suspiciuni serioase de fraudă.”

Cei care au protestat zilele astea în Bolintin se plâng de ineficiența Poliției pentru a controla o grupare care, în ultimii zece ani, a ajuns să terorizeze zona. Ar fi vorba de aceiași care, în martie 2019, s-au bătut cu bâte și topoare chiar în fața sediului Poliției.

Acum, pune toate datele astea pe fondul unei alte evidențe: bani. Nu mai curând de noiembrie 2021, de exemplu, au fost descinderi cu Poliție și Jandarmerie la mai multe centre de colectare a deșeurilor. Fără surpriză, au descoperit un dezastru ecologic – zeci de mașini dezmembrate sau electrocasnice vechi urmau să fie incendiate pentru extragerea metalelor. Patronii și-au amintit că sunt bolnavi. În aceeași notă, fostul șef al Gărzii de Mediu Octavian Berceanu a spus, în iunie 2021, că la Bolintin sunt depozitări ilegale de deșeuri pe mai mult de zece hectare de teren. „Din păcate, zona Bolintin, Giurgiu, zona de sud a României a fost scăpată mulți ani de zile de sub controlul Gărzii de Mediu, sub presiunea decidenților politici, a primarilor care decideau cine va fi șef la Garda de Mediu, la Comisariatul Județean. Asta a fost o practică de zeci de ani”, a mai zis Berceanu. În septembrie 2021, Berceanu a fost demis.

Dacă spui că Bolintin stă pe un butoi de pulbere ar fi prea puțin. Realitatea e că sunt sute de zone în situația asta, cu polițiști prea puțini și ineficienți, politicieni incapabili sau care nu-și doresc să schimbe lucrurile și afaceri care n-au nicio treabă cu respectarea legii. Pe acest fundament mai adaugă infracțiuni sau crime și deja poți uni niște puncte. Ce s-a întâmplat la Bolintin la început de 2022 nu a fost o excepție și, la cum arată coordonatele acum, nu va fi ultima dată. Că se va întâmpla ceva similar în același triunghi din Giurgiu sau în altă parte e doar o chestiune de geografie.

P.S.: știi ce s-a mai întâmplat în Bolintin-Vale recent? S-a dus președintele Klaus Iohannis să planteze un copac acolo. Ba mai mult, aproape ca o ironie la adresa celor de acolo și a tuturor românilor, i-a pus numele „România de mâine”. Dacă s-ar fi uitat un pic la România de ieri ar fi înțeles așa și ce să facă pentru ziua de mâine.