Tot ce trebuie să știi ca tânăr român despre înrolarea obligatorie, rezerviști și legea marțială

Războiul din Ucraina a activat panica românilor de o posibilă implicare a țării în conflict. Așa au apărut și diverse scenarii pe care oamenii le-au spus sau le-au gândit: dacă intră rușii cu avioanele, intenționat sau nu? Dacă scapă o bombă? O să fie și la noi legea marțială care interzice bărbaților să plece din țară? Oare o să fiu și eu înrolat obligatoriu?

Vremea certitudinilor geopolitice s-a sfârșit odată cu invazia Ucrainei de către Rusia așa că e firesc să-ți faci griji. Cu atât mai mult când te gândești la cât de haotic și imprevizibil a acționat statul român în recenta criză majoră, pandemia. În tot climatul ăsta de nesiguranță, au circulat tot felul de știri false cum că Ministerul Apărării Naționale ar începe chemarea civililor pentru înrolare. De asemenea, o scrisoare de la MApN de actualizare a datelor medicale a rezerviștilor a creat și ea panică, deși ministerul a precizat ulterior că e doar o actualizare de rutină. Cel mai recent, pe 23 martie, ministrul Apărării Vasile Dîncu a spus că tinerii fără stagiul militar nu pot fi încorporați, dar pot fi mobilizați la locul de muncă, într-o zonă civilă – doar în caz de război. 

Okay, sunt un pic cam multe necunoscute, dar le iau pe rând. Ce ar însemna legea marțială aplicată la noi? Ce sunt ăia rezerviști și cât de probabil e ca statul să te cheme la arme? Ți-am pregătit acest material ca să înțelegi mai bine despre ce este vorba.

Dacă te-ai uitat la filme care implică într-o formă sau alta războiul, sigur ai auzit cel puțin o dată de cazuri ale unor soldați în fața Curții Marțiale. A Few Good Men și Paths of Glory s-ar putea să-ți spună ceva. Doar că aici e vorba în mod normal de membri ai armatei care sunt judecați de alți membri de rang superior, în loc de judecători civili. Ce-ar însemna „Legea Marțială” aplicată tuturor?

De principiu, același lucru, doar că la scară mai mare și numai în caz de război ori situații de urgențe majore. Constituția României nu conține explicit termenii „Legea Marțială” și nici nu avem o lege propriu-zisă care să ne spună clar tot ce s-ar întâmpla. Cel mult poate fi un exemplu o lege din 1999 pentru starea de asediu. 

Instituirea legii marțiale din Ucraina te poate ajuta să-ți faci însă o idee despre cum ar putea să arate și la noi.

E probabil ca multe dintre drepturile și libertățile noastre să fie restrânse ori suspendate temporar. Tribunalele civile ar putea fi înlocuite de cele militare în multe cazuri. Înrolarea în armată ar putea deveni obligatorie, iar toți rezerviștii chemați la ordine. Statul ar putea trece la rechiziționarea proprietății private pentru când statul o poate folosi în cazuri de utilitate publică. Cam cum rechiziționa Spania spitalele private în 2020 pentru a fi folosite în tratarea pacienților cu Covid, doar că asta în starea de urgență. Pe scurt, conducerea țării trece din mâinile civililor aleși democratic în mâinile militarilor.

Da, știu că s-ar putea să te întrebi ce diferență ar face, că și acum suntem un stat cvasi-militarizat cu un general la cârma guvernului. Cu atât mai mult cu cât nici în timpul pandemiei comportamentul guvernului n-a fost chiar unul „exemplar”, să zicem. Sper să nu avem nici ocazia de a afla.

Ce sunt ei, mai exact? Cred că numele e destul de sugestiv. Pe scurt, ei sunt persoanele care au efectuat stagiul militar, dar nu sunt militari activi și pot fi chemați la nevoie să se alăture forțelor armate. Sunt fie voluntari care au semnat un contract ca să fie rezerviști, fie au făcut stagiul militar obligatoriu înainte de eliminarea lui în 2007.

De ce ar vrea cineva să devină rezervist voluntar, te întrebi? Adică pe lângă patriotism și șansa de a da peste o variantă modernă a Căpitanului Burcea din Terminus Paradis? Păi, statul oferă și un stimulent financiar – 30 la sută din solda gradului pe care îl deții ca rezervist. Ca să explic, un soldat primește lunar o soldă de vreo 2 500 de lei. Ca rezervist voluntar cu grad de soldat ai primi 750 lunar. Cu cât mai mare gradul, cu atât mai mare indemnizația.

Poți să verifici și legea ca să vezi câți bani ai primi pentru fiecare grad în parte. Ține minte că până de curând ai fi primit doar zece la sută din soldă. În 2021, guvernul a decis să tripleze suma pentru că nu se înscria minimul de rezerviști de care avea nevoie. Iar soldele militarilor activi erau și mai mici. Cred și eu, două sute de lei nu produc atât de mult entuziasm. Iar, dacă înainte în cazul în care reziliai tu contractul trebuia să restitui toate cheltuielile statului cu recrutarea și pregătirea ta, acum nu mai trebuie să o faci.

Ar mai trebui menționat că indemnizația aia de 750 de lei o primești în perioada în care doar îți vezi de viață – adică în majoritatea timpului. Sau, cum ar numi-o crypto bros, venit pasiv. În zilele în care ești în instruire sau misiune, primești solda întreagă pentru ele. Contractul se semnează în mod normal pentru trei ani, după care se poate prelungi de fiecare dată. Așa că, dacă ai între 18 și 55 de ani, ai o viziune romanțată despre armată și dorești să devii rezervist, acum ar fi momentul.

Menuț, cam da, conform legii. Teoretic, în starea de război, mobilizare sau de asediu, serviciul militar redevine obligatoriu. În realitate, în cazul unei invazii, e greu de spus cum ar putea merge lucrurile. Ar putea fi luat în considerare modelul Ucrainei, unde bărbaților care au între 18 și 60 de ani li s-a interzis să părăsească țara. 

Acolo, civilii au început antrenamentele militare chiar cu ceva timp înainte de izbucnirea războiului la scară largă – bine, când te gândești că Rusia a mușcat din Ucraina încă din 2014, altfel te raportezi la pregătirea asta. Acum, pe lângă forțele armate regulate, guvernul ucrainean solicită Occidentului sprijin și pentru înarmarea și finanțarea rezistenței armate a civililor în fața invaziei. Iar asta fără să-i includă pe cei care prepară cocktailuri Molotov sau ajută în orice fel pot în spatele frontului. 

În cazul României am vedea probabil un scenariu complet diferit. Nu ar mai fi vorba de invadarea și ocuparea unei țări mai mici, ci de confruntarea Rusiei cu toate țările din NATO. Și, dacă iei în calcul un sondaj recent, rușii ar susține o invazie a Poloniei sau statelor baltice, decât a României. Dar, cum ziceam, vremea certitudinilor s-a terminat, te poți aștepta la orice, însă nu înseamnă că ar trebui să te panichezi din orice.

Tot ipotetic, poate e o întrebare pe care ar trebui să ți-o pui: ce-ai face dacă Rusia ar ataca România? Tinere din România au zis deja pentru VICE ce ar alege, unele dintre ele fiind gata de luptă. Și poți vedea și ce-au avut de zis tineri români. În orice caz, tot în cheie de certitudine, nu tot războiul, nu toate luptele, se dau cu arma în mână. Sunt tot felul de activități conexe, de la transporturi și comunicații până la gătit, făcut plase de camuflaj și săpat tranșee la care se adaugă și activitățile de gherilă, de rezistență.