Cum ți se bagă pe gât propagandă rusă despre război prin personaje gen Olivia Steer sau Șoșoacă

Nu e vreun secret că propaganda rusă a circulat dintotdeauna în România, chiar dacă țara noastră nu are o comunitate importantă de etnici ruși. Acum, însă, e mai puternică ca niciodată, mai ales în timp de război.

Chiar dacă doar o treime dintre români sunt influențați de propaganda de la Kremlin, conform unui studiu efectuat de Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației din SNSPA, se pare că aceasta a devenit mult mai prezentă în spațiul public în ultimul timp – la asta au ajutat boții controlați de hackerii ruși și tot felul de personalități controversate.

Pentru că pe teritoriul României nu există o comunitate puternică rusofonă, propaganda rusă nu o să aibă niciodată în vedere o apropiere mai puternică către răsărit. Chiar și așa, asta nu-i face pe boții ruși să se oprească cu ușurință. 

În România, țară membră a NATO și UE, propaganda rusă e setată pe îndepărtarea cetățenilor de valorile europene, făcând apel la valorile naționale și demagogie. Așadar, mesajele propagandistice funcționează pe ideea că „România este o colonie a Europei”, chiar dacă economia românească se află la cel mai ridicat nivel din istoria ei. 

De asemenea, se aduce foarte des în discuție independența geopolitică a României, pentru că, zic rușii, „nu se aseamănă cu valorile europene”. Cum ar arăta asta într-un comentariu pe Facebook? Propaganda rusească va ataca comunitățile exploatate din Uniunea Europeană sau evenimentele ce aduc instabilitate în UE.

Așadar, așa cum este și în contextul războiului ruso-ucrainean, refugiații din Ucraina vor fi mereu atacați în comentariile de pe rețelele sociale prin discursuri de genul „dacă eram noi, românii, să avem probleme, nu ne-ar fi ajutat nimeni”. Asta e complet fals, pentru că prin statutul de membru UE, țările sunt angajate să ajute țările în fața crizelor, ca de exemplu, în cazul incendiilor din Grecia.

Limbajul propagandistic de la Kremlin nu atinge niciodată un anumit grup social, nu se adresează persoanelor din mediul rural sau urban, nu vorbește oamenilor cu studii superioare sau fără acestea, ci se adresează tuturor românilor.

Prin aceste mesaje, folosirea termenului „românii” vrea să atingă spiritul naționalist și patriotic al cetățenilor. Potrivit unui studiu din 2010-2014 al World Values Survey, se pare că România este mult mai mândră de cultura și istoria ei decât alte țări precum Suedia, Germania sau Rusia, iar acest nivel de naționalism a crescut și mai mult în contextul pandemiei globale de Covid-19, dar și prin prezența tot mai multor politicieni care prezintă un discurs conservator, poate chiar de extremă dreapta.

Chiar dacă o apropiere a României de Federația Rusă este improbabilă, instabilitatea socială și politică pentru a atrage țara noastră spre Est nu trebuie să fie directă. În cazul mesajelor de propagandă, se va ridica mereu în vedere situația „instabilă” economic în care se află țara noastră, „urâțenia” valorilor europene și nostalgia după regimul dictatorial comunist. 

În acest moment, societatea românească e mai dispersată ca niciodată, iar asta se datorează mesajelor propagandistice care circulă la TV, postărilor pe social media, dar și politicienilor care promovează tot felul de baliverne legate de Uniunea Europeană și, mult mai important, față de NATO.

„Divide et impera” e sloganul după care funcționează propaganda rusă în spațiul european al țărilor membre NATO și nu doresc să se apropie de Rusia. Ai zice că dacă faci parte din Alianța Nord-Atlantică și ești membru UE, asta face ca propaganda rusă să fie inutilă, nu? Oricât de frumos ar suna, nu – dacă presiunea socială e destul de mare, iar un politician va profita de cei care cred în teoriile conspirației și consideră că Occidentul ne-a îngenuncheat, ne-ar putea scoate din UE și NATO. A, stai, avem deja politicieni de genul. 

După 47 de ani în care Marea Britanie a fost membru al UE, cetățenii Regatului Unit au votat ca țara lor să nu mai fie membră a economiei europene, iar asta s-a datorat mai ales mesajelor propagandistice și naționaliste. 

Așadar, dacă există destulă presiune socială, genul ăsta de lucruri ar putea să se-ntâmple și în România. 

Pe 24 februarie, Federația Rusă a invadat Ucraina, un act militar ce n-a mai avut loc pe teritoriul european de 70 ani. Evident, atât partea ucraineană, cât și cea rusă au propaganda lor și pe măsură ce războiul continuă, e foarte greu de spus care dintre ele spune adevărul. Până la urmă, războiul este și despre moralul trupelor. 

Propaganda ucraineană reușește să nască diferite personaje istorice, precum „fantoma din Kiev” sau numărul uriaș de distrugeri pe care a reușit să le provoace armatei ruse. Totuși, până la finalul războiului, nu poți fi sigur de nimic. Dacă moralul cetățenilor sau al trupelor e la pământ, probabil că țara va pica la scurt timp în fața invadatorilor.

Totuși, propaganda rusă e cu totul altă mâncare de pește. În Rusia, guvernul a interzis complet orice informare despre acțiunile Federației Ruse în Ucraina: crimele de război, atacul asupra civililor, utilizarea de echipament militar interzis și, mult mai important, numărul fals de victime raportate inițial de armata rusă. Așa cum Ucraina are nevoie de susținători, așa și Rusia are nevoie, și cum altfel dacă nu printr-o propagandă alimentată de troli? 

Am luat câteva dintre narațiunile principale ale discursurilor rusești și am făcut fact checking, ca să văd dacă se țin în picioare. Iată-le.

Ucraina și-a câștigat independența în 1991, după destrămarea URSS, printr-un referendum la care au participat 30 de milioane de persoane. Ucraina a căpătat atunci statutul de țară suverană și independentă, dar chiar și în cadrul URSS, a existat ca entitate guvernamentală supusă liderilor de la Moscova. 

România a pierdut o parte semnificativă din teritoriile care aparțineau Regatului României Mari în perioada interbelică. În urma tratatului Ribbentrop–Molotov, Uniunea Sovietică a anexat Basarabia și Bucovina de Nord. Ce e de urmărit în narațiunea propagandei ruse în acest context? Faptul că Ucraina nu exista ca entitate independentă, care să fie răspunzătoare pentru teritoriile pe care Stalin le-a luat de la români.

În același timp, iredentiștii din ziua de azi continuă să plângă după Bucovina de Nord și alte teritorii ce nu mai sunt ale României de aproape 70 de ani, unde oamenii au deprins tradițiile și cultura din noile zone și sunt, mai degrabă, membri ai comunității din țara respectivă, decât români.

Și, cel mai important, în urma masacrelor Uniunii Sovietice de la Fântâna Albă, populația română s-a diminuat masiv. 

Narațiunile rusești din România mai au în vedere și soarta românilor din Ucraina în acest context. Într-un live pe pagina sa de Facebook, George Simion vorbea despre cinci sute de mii de români exploatați în Ucraina. În altă postare, numărul devenea patru sute de mii. În realitate, numărul total de români din Ucraina e în jur de 150 de mii. 

Cât despre soarta acestora, etnicii români în Ucraina respectă legile de la Kiev, pentru că au cetățenie ucraineană, sunt născuți acolo și au adoptat cultura și valorile ucrainiene. Partidul AUR a condamnat administrația de la București că nu face ceva pentru românii din Ucraina, eventual să intervină militar. Totuși, o asemenea abordare a situației contravine Tratatului Alianței Nord-Atlantice, unde o intervenție ofensivă împotriva Rusiei și Belarusului ar anula garanțiile de securitate pe care România le are în NATO.

Povestea asta are rolul de a destabiliza încrederea populației în protecția pe care Alianța o oferă membrilor. Totuși, nu uita că zona e în conflict încă din 2014, când Putin a invadat Crimeea.

De atunci, NATO a pompat armament militar în Ucraina și a ajutat o țară care nu este membră a Alianței. Mai multe state din Vest și din NATO au contribuit până acum cu echipament militar defensiv de sute de milioane de euro

Cât despre intervenția militară în Ucraina, e destul de simplu. Faptul că țara nu face parte din Alianță face imposibilă ajutorarea acesteia cu soldați și contraofensivă militară. În același timp, o intervenție NATO ar încălca Articolul 5 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice. 

Diana Șoșoacă continuă trendul din perioada pandemică și afirmă că războiul în Ucraina nu există pentru că nu se vede niciun bombardament sau tehnică militară pe camerele video care transmit live din centrul Kievului. Când spune asta, senatoarea citează un site care nu are nici măcar un domeniu înregistrat.

În același timp, Diana Șoșoacă a distribuit în mod constant informații false din punct de vedere istoric în care este atacată suveranitatea Ucrainei, dar și relația pe care societatea românească ar trebui să o aibă față de Ucraina. Propaganda rusească promovată de ea are câteva puncte cheie: Insula Șerpilor, existența statului ucrainean, teritoriile Ucrainei luate de la România, nava Rostock și independența românilor din Ucraina. O să le iau pe rând.

După un proces foarte lung, Curtea Constituțională de la Haga a dat României 79,34 la sută din platoul continental disponibil în perimetrul Insulei Șerpilor, care are o importanță economică deosebită pentru România. 

Conform ei, nava Rostock a fost naufragiată intenționat pentru a bloca traficul maritim pe brațul Sulina. Totuși, niciun articol nu prezintă fapte concludente care să ateste o naufragiere intenționată a navei Rostock, aflată sub pavilion ucrainean.

Cât despre independența românilor din Ucraina, până la invazia Federației Ruse, un proiect legislativ se afla în derulare în care trebuia să se rezolve disputa în care dreptul minorităților la educația în propria limbă era atacat de către Guvernul de la Kiev. Proiectul a fost pus pe pauză în contextul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina, încă din anul 2021.

La începutul pandemiei, m-am întrebat „Oare existau oameni acum 70 de ani care credeau că războiul este doar propagandă și nu se întâmplă, de fapt?”. Acum, mi s-a confirmat că există chiar acum. Nu are rost să vorbesc despre asta, pentru că sunt destule videoclipuri, grupuri de Telegram și postări pe Reddit, în care vezi tehnica militară, trupe rusești sau ucrainene, crime de război și, cel mai trist, trupuri ale soldaților și civililor loviți de bombe sau împușcați mortal. În plus, imaginile sunt surprinse de civili cu telefoanele mobile, nu de o instituție media „de la americani”. 

De asemenea, trebuie amintit și anunțul Dianei Șoșoacă din perioada pandemică, în care acesta declara că „în Rusia e mai multă democrație”. O Rusie unde acest articol nu ar fi existat, unde opozanții guvernului Putin sunt otrăviți sau aruncați de la balcon.

Încă de la începutul conflictului, soția lui Andi Moisescu a vorbit pe Facebook despre cum Rusia e victima în acest context. Imaginea distribuită de Olivia Steer pe pagina sa de Facebook are în vedere existența bazelor militare pe teritoriul Kazahstanului, dar și, cumva, pe teritoriul Rusiei, în nord. Bineînțeles, e o minciună, pentru că NATO nu poate amplasa baze militare pe teritoriul țărilor care nu fac parte din Alianța Nord-Atlantică. 

Pe lângă asta, Olivia Steer continuă și ea cu teoria despre teritoriile pe care Ucraina le-a primit în 1991, după ce Uniunea Sovietică s-a destrămat. În 1997, prin decret prezidențial, România a renunțat la acele teritorii, pentru a ajunge membră a Alianței Nord-Atlantice. Și, în același timp, iredentismul propagandei ruse în România are în vedere ocuparea teritoriilor „furate” de Ucraina, chiar dacă în regiunile respective românii sunt o minoritate, acestea având o populație română înainte de evenimentele sângeroase ce au avut loc la Fântâna Albă.

Nu în ultimul rând, Steer îl ironizează pe președintele Zelenski pentru că înainte să intre în politică a avut o carieră ca actor și comediant. Bineînțeles, nu se vorbește despre faptul că acesta a terminat Facultatea de Drept la Universitatea Națională de Economie din Kiev, dar nu a profesat ca avocat.

Cine s-ar fi așteptat? ÎPS Teodosie s-a declarat un fan al lui Putin și l-a numit ctitor de biserici și salvator al religiei ortodoxe în Europa de Est. În cele din urmă, USR Constanța s-a plasat ferm împotriva derapajelor lui Teodosie și a cerut conducerii BOR să intervină și să-l excludă. Bineînțeles, nu s-a întâmplat nimic, ca și dățile trecute când Arhiepiscopul Tomisului a spus tot felul de mizerii.

Trebuie menționat că în schimb Biserica Ortodoxă Română s-a plasat ferm împotriva președintelui Vladimir Putin, chiar dacă România, Ucraina și Rusia sunt printre cele mai importante țări ortodoxe. 

Stai că mai am ceva cu Oana Lovin. Știai că Zelenski a fost actor? Posibil, sigur ai auzit de asta, a zis și Olivia Steer treaba asta. Oana ia ideea și-l arată pe președintele Ucrainei cum stă la discuții cu Sean Penn. Ce caută un actor american acolo? Păi, el s-a combinat la un documentar despre invazia Rusiei în Ucraina. Da, nu înțeleg ce doamne iartă-mă e-n mintea lui, dar tot el a fost și în centrul atenției când cu Chapo, în Mexic. Nu știu dacă Penn se reprofesionalizează, dar cert e că nu s-a dus acolo ca să-i propună niște Hollywood lui Zelenski.

Ca să încheiem cu prostia asta: da, a fost actor, acum e președinte. Știi cine a mai fost actor? Ronald Reagan, președintele Statelor Unite Ale Americii în mandatul căruia s-au pus bazele „dezghețării” și dezmembrării URSS. Poate treaba asta îi dă frisoane lui Putin?

După începerea războiului, au existat destule manipulări grosolane, așa că e crucial să te informezi doar din surse verificate, cum ar fi Ministerul de Externe din Ucraina sau agențiile de presă importante. Asta ca să nu pui botul la emisiuni gen Sinteza Zilei de la Antena3, unde prezentatorii au arătat din greșeală imagini dintr-un joc video și au spus că arată invazia rusă din Ucraina. Sau la știri false precum cea despre romii care au furat tancul rusesc. Iar astea sunt doar două exemple.

Până una-alta, Guvernul României a blocat accesul la mai multe site-uri de propagandă rusă, printre care Russia Today și Sputnik, după ce Uniunea Europeană a decis închiderea lor în întreaga Europă. Din păcate, nu e destul. O să închei cu ce spunea în 2019 Sorin Ioniță, membru al Expert Forum, într-un interviu care rămâne actual și acum: „Este foarte clar că voința politică de acum de a contracara propaganda este zero, nu avem nimic. Totul este un efort privat. Dimpotrivă, ai tot felul de actori parastatali, unde influența rusă proliferează. La nivel guvernamental, fake news este unul dintre principalele instrumente de guvernare”.