FYI.

This story is over 5 years old.

High hui

Bre, Indonezia, Hitler n-a fost un rebel

Dacă în vacanța prin Indonezia, dai peste o imagine cu Führerul, să nu fii surprins.
27.6.14

Un stand de pe Malioboro – o stradă de shopping din Yogyakarta.

Dacă în vacanța prin Indonezia, dai peste o imagine cu Führerul, să nu fii surprins. Toate standurile turistice din țară vând postere cu Adolf Hitler, frumos afișate printre imagini cu Kurt Cobain și cluburi de fotbal europene. Și svastica se găsește peste tot – pe pereți, căni, scrumiere, tricouri – și nu e genul de svastică budistă. Cel mai ciudat lucru la fenomenul ăsta e că toate accesoriile naziste nu sunt vândute și afișate de extremiști de dreapta ca tipii ăștia, ci de localnici ignoranți care habar nu au cine a fost Hitler.

Publicitate

Ca să aflu de ce străzile Indoneziei sunt pline de simbolism nazist, am luat legătura cu Dr. Wahid, profesor de istorie la Universitatea Gadjah Mada Yogyakarta din Java.

Copil indonezian de zece ani, într-un tricou nazist.

Dr. Wahid spune că poporul indonezian nu e deloc antisemit: „Cunoștințele oamenilor de aici despre Hitler provin din filmele americane – nu știu mare lucru. Spre deosebire de colegii lor europeni, studenții indonezieni nu prea au la școală lecții de istorie despre Cel De-al Doilea Război Mondial. Nu știu nimic despre persecuția evreilor, de exemplu. Au impresia că Hitler e vreun revoluționar, ca Che Guevara – nu un om responsabil de moartea a milioane de evrei. Bineînțeles că îl condamnă pentru faptele lui – dacă le cunosc – dar sunt atrași de emblemele Germaniei naziste pentru că le cunosc din videoclipurile punk și hard rock. În viziunea lor, aceste simboluri reprezintă spiritul rebel.”

Ignoranța nu-l surprinde deloc pe Gene Netto – un profesor de engleză din Jakarta. A observat la un moment dat un sticker cu svastica pe telefonul unui elev. „Nu avea idee ce reprezintă. Am stat de vorbă cu el și i-am explicat cine au fost naziștii și ce au făcut. După asta, băiatul a aruncat imediat stickerul.”

Graffiti cu Hitler în Semarang, o veche fortăreață (fotografie de Kyra Dirkssen)

Chestia e că, între 1967 și 1998, Indonezia a trăit sub regimul autoritar al președintelui Suharto. Programul școlar era controlat în totalitate de regim: „Studenții învățau doar povești despre cât de grandioasă și glorioasă e Indonezia”, spune Wahid. „Ministerul Educației le interzicea profesorilor să le predea elevilor despre genocidele internaționale, violență politică sau conflicte rasiale. Majoritatea studenților au absolvit fără să fi auzit vreodată de Holocaust.”

Publicitate

Dacă mă surprinde chestia asta, e din cauza aroganței occidentale. Realitatea e că ignoranța indonezienilor în legătură cu Hitler se explică prin ce s-a petrecut în țară în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial: După ce au plecat opresorii japonezi (care au ocupat țara din 1942 până în 1945), olandezii le-au luat locul. Toate astea s-au încheiat când Republica Indonezia a devenit independentă în 1949. Wahid explică: „Toate lecțiile de istorie despre perioada aceea se concentrează pe independența Indoneziei. Nu-i păsa nimănui de aici de persecuția evreilor.”

Vânzătoare cu imaginea cu Hitler: „Nu, n-am idee cine e ăsta”.

Wahid crede că popularitatea pe care a câștigat-o internetul e o binecuvântare pentru tineretul indonezian. „Nu demult eram controlați de guvern, dar acum internetul a ajuns un instrument comun, toată lumea are acces la informație. Am observat că generația actuală de studenți are o viziune mult mai realistă asupra lumii din afara Indoneziei față de generațiile anterioare.”

Traducere: Oana Maria Zaharia