
Așa că dă-le dracu' de cântece pentru recoltă și uită de istoria de dinainte de 1960 și acceptă că festivalurile din ziua de azi au fost concepute în cuptorul Woodstock-ului, țesute din păr lung, iubire și fragilitate. Glastonbury n-a pierit, V Festival e Altamont al nostru. Dat fiind că hipioții definesc festivalurile, ai crede că sunt oamenii cel mai greu de plictisit la festivaluri. Corect, dar asta nu înseamnă că e imposibil, după cum am și descoperit.Anul trecut eram cu un prieten – să-l numim Alex – în inima Câmpiilor Verzi la festivalul Glastonbury. Ne-am întâlnit cu o femeie de 60 de ani. Numele ei era Garden Flower sau Conștiința Socială a lui Joan Baez sau ceva de genul. Am vorbit cu ea cel puțin o oră până când ea, nu noi, n-a mai putut suporta. Ne-a spus că trebuia să meargă să facă ceva în grădină, a plecat și s-a așezat lângă un alt grup de oameni, chiar în fața noastră, fără să-i pese că vedem că ne mințise. Am reușit să plictisim o hipioată. Să-i plictisești pe cei plictisitori, iată un vis împlinit. Acum vei putea și tu să faci asta.
DESPRE CE SĂ VORBEȘTI

Publicitate

DESPRE CE SĂ NU VORBEȘTI

Publicitate
