Am fost mântuit la muzeul creaționist din San Diego (Glumesc, a fost varză)

Pe lângă muzeul creaționist de lux în valoare de milioane de dolari din Kentucky, mai există și altele mai mici și mai de căcat, răspândite pe teritoriul Statelor Unite. În weekendul trecut, l-am vizitat pe cel din San Diego, numit Muzeul Creației și al Istoriei Pământului. Am luat aparatul foto cu mine, ca voi să puteți râde de el din confortul propriei case, fără să fiți nevoiți să vă confruntați cu tot felul de tăntălăi ciudați.

Când am ajuns la muzeu, am crezut pentru o clipă că va fi distractiv. Aveau afară niște statuete cu dinozauri, iar la intrare aveau o chestie din aia cu ectoplasmă în care fulgerul îți urmărește degetul când îl atingi. Și tuturor le plac prostiile astea. Chiar dacă, fiind la înălțimea copiilor, era ușor slinoasă, mânjită cu o substanță care mirosea a McDonald's.

Dar apoi am dat colțul și m-am trezit în piața centrală. Fiecare cameră a muzeului avea pereții plini de mici pancarte și semne.

Oare oamenii care l-au conceput au fost vreodată într-un muzeu de științe? Sunt GROZAVE! Au tornade, reconstituiri de operațiuni de salvare, roboți care interacționează autonom cu vizitatorii… te lasă până și să conduci un tren de 350 de tone. Așa arată concurența. Iar Muzeul Creației și al Istoriei Pământului luptă împotriva ei cu un zid plin de căcaturi de citit?

Dar nu s-au oprit la semne. Lângă fiecare exponat mai au și tot felul de foi printate cu titlul „Observație” pe care le poți lua acasă ca să mai citești o tură mai târziu.

Și dacă încă nu v-ați săturat de citit, mai au și coduri pentru smartphone care vă dezvăluie și mai multe informații.

Am citit aproape tot ce era în muzeu. (Am făcut fotografii cu textele și le-am citit acasă. Nu cred că există destule ore într-o zi ca să citești totul cât timp ești acolo.) Iată ce am aflat despre perspectiva lor asupra istoriei:

- Dumnezeu a creat universul în șapte zile.

- Nu existau lucruri rele în lume până să mănânce prostul ăla de Adam mărul.

- Arca lui Noe e adevărată și a rămas blocată pe muntele Ararat…doar că nimeni n-o poate găsi.

- Dinozaurii au murit în timpul potopului.

- Marele Canion e o dovadă că potopul a avut loc.

- Oamenii de știință sunt niște ipocriți prostovani pentru că de-a lungul timpului au avut opinii diferite asupra lucrurilor.

- Datarea cu carbon e o porcărie.

- Avem rase și limbi diferite de când au fugit oamenii care încotro când s-a dărâmat Turnul Babel.

- Fosilele liliecilor și cele ale câtorva alte animale nu prezintă semne de evoluție de-a lungul timpului, ceea ce dovedește că e vorba de design inteligent. Nu se știe ce dovedesc celelalte catralioane de fosile.

- Darwin era un prost.

- Alte chestii legate de Dumnezeu.

Toate astea sunt chestii creaționiste destul de tipice. Și pot fi rezumate într-o mie de cuvinte aruncate pe-o foaie? Puteau da banii ăștia pe un loc de joacă cu tematică dinozauriană sau altceva care ar fi cucerit copiii măcar.

Dar nu. Camerele muzeului sunt pline de semne peste semne.

Și nici nu e text ușor de reținut. Sunt prostii fără sens pe care trebuie să le citești de multe ori ca să te prinzi ce înseamnă.

Iată un exemplu perfect care dovedește cât de varză sunt curatorii muzeului la capitolul „exprimare”. Muzeul e descris ca fiind un loc unde “observația îl transformă pe creator într-o chestiune inevitabilă.”

Ce dracu'?! Un slogan trebuie să sune ceva de genul „Just Do it” sau „I'm Lovin' It”, nu un căcat pe care să trebuiască să-l citești de patru ori la rând ca să-l pricepi. E ca și cum tot muzeul a fost tradus în japoneză și apoi înapoi în engleză cu Google Translate.

Aproape că mi-e milă de ei. Nu se poate oferi să-i ajute cineva cu diplomă în filologie? Sau cineva care pur și simplu știe să vorbească?

Toate acestea creează o atmosferă total nedistractivă și neprietenoasă pentru copii. Oriunde mă uitam, vedeam adulți citind pe ziduri și copii în jurul lor încercând să nu se plictisească de moarte.

De ce sunt creștini total incapabili să facă ceva de care să se bucure și copiii? Fotografia de mai sus a fost făcută lângă ieșire. Copilul care e tras în sus de taică-su încercase să fugă pe ușa aia, dar taică-su l-a prins înainte să ajungă la ușă. Imediat după ce am făcut fotografia, a fost târât înăuntru, în timp ce zgâria pereții cu mâinile și urla „NUUUUUUUUUUUUUUUUU!” Bietul de el.

Fetița aia din fundal, pe de altă parte, are șanse să scape.

Cred că au încercat să facă locul distractiv pentru copii expunând astfel de tâmpenii din loc în loc. Presupun. Mă uit de zece minute la fotografia asta și încerc să-mi dau seama ce căcat sunt lucrurile astea și ce vor să însemne. Mă poate ajuta cineva?

Mai erau și o grămadă de lucruri irelevante ca ăsta: „Tu îl vei dori doar pe bărbatul tău, iar el va domni asupra ta.”

Credeam că toți creștinii au fost de acord să pretindă că lucrurile astea ciudate nu există.

Puteau să nu pună chestia asta pe perete și ar fi evitat înstrăinarea a jumătate dintre vizitatorii lor. Așa cum n-au pus nici fragmente din Biblie în care ni se spune să nu purtăm poliester.

Pe orice plăcuță pe care menționează perspectivele opuse perspectivelor lor, furia și frustrarea sunt evidente, astfel încât își sabotează singuri tot ceea ce susțin. De exemplu, panoul ăsta care explică istoria pământului dintr-un punct de vedere creștin (Dumnezeu a creat Pământul și Universul cu un scop) și apoi dintr-un punct de vedere științific (Viața s-a format spontan din non-materie și de-a lungul timpului a evoluat prin procese naturale prin care a luat naștere în cele din urmă și omul). Parcă îi vezi cum scrâșneau din dinți și dădeau ochii peste cap în timp ce tastau partea cu știința.

Ca o mamă divorțată care încearcă să-și întoarcă copiii împotriva tatălui. Poate are niște argumente valide, dar n-o ascultă nimeni cât timp atunci când vorbește despre tată îi spune mereu „dobitocul”.

Apoi, deodată, muzeul începe să se transforme într-un muzeu obișnuit. Avem de toate, de la Turnul Babel până la Poarta Zeiței Iștar. (stânga sus).

Apoi muzeul te duce prin Egipt și Grecia Antică până la Părinții Fondatori.

Trecerea de la ficțiune la faptă e cea mai dementă parte a muzeului.

La fel ca și scientologii înaintea lor, se pare că creaționiștii au obosit să tot încerce să dovedească că au dreptate și acum încearcă să submineze și concurența.

„Darwinismul i-a oferit lui Hitler un motiv științific pentru a extermina anumite rase,” aflăm în această secție a muzeului dedicată explicării consecințelor gândirii evoluționiste. Care sunt Stalin, avortul ;i Holocaustul.

Vă dați seama cât de penal e să folosești Holocaustul pentru a dovedi că cineva nu are dreptate?

Apoi, deodată, toate porcăriile creaționiste dispar, iar locul devine un muzeu al corpului uman.

Toată secțiunea asta nu-l mai menționează pe Dumnezeu și nu spune o vorbă despre creație și evoluție. Conține pur și simplu informații despre biologia umană. Am căutat pe net textele de pe pereți și am văzut că erau luate cu copy-paste dintr-o enciclopedie medicală. Urât.

Am mai multe teorii care ar justifica existența acestei secțiuni a muzeului:

1. Au băgat toate chestiile adevărate ca tu să-ți zici: „Ei, păi dacă plămânii și Egiptul sunt adevărate, presupun că Darwin chiar a inventat avortul.”

2. Ca o momeală, ca să-i viziteze copiii de la școlile din apropiere.

3. Ca să te distrugă mental. Te bombardează cu cuvinte și informații până cedezi psihic și te convertești la cauza lor.

Nu sunt sigur că oamenii care au făcut expoziția asta știu ce înseamnă „chestii distractive”. Fiecare exponat avea așa ceva sub el. După cum vedeți, acest set de chestii distractive conține o întrebare tâmpită și cinci chestii total nedistractive.

Și până la urmă s-a termina tot. Am stat acolo ore în șir, am fost bombardat non-stop cu informații. Când am trecut, epuizat, pe la magazinul de suveniruri, am dat peste capitolul ăsta într-o carte despre evoluție și rasă, care m-a făcut să râd necontrolat timp de 48 de ore. Nici măcar n-am reușit să citesc mai departe și să aflu dacă produsele blestemate din carne de porc sunt responsabile pentru apariția negrilor.

În concluzie, nu mergeți la Muzeul Creației și a Istoriei Pământului. Nici măcar ca să râdeți. E o CAPCANĂ ÎMPUȚITĂ – e ca și cum două milioane de cărți super plictisitoare au explodat într-o clădire plină de pereți lipicioși.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește și Evoluţionismul, această verigă lipsă