FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Cum poți opri răspândirea știrilor false pe Facebook

Oamenilor, în mare, nu le pasă dacă ceva e adevărat sau nu înainte să dea share și nici nu se obosesc să cerceteze.

Când dai share la ceva pe internet, e de dorit să ai un echipament potrivit. Foto via Phil Dokas

În ultimul an am încercat să desființez toate farsele virale care mi-au ieșit în cale și să țip la oricine avea chef să asculte despre cât de nocivă e cultura mincinoasă virală a internetului pentru modul în care consumăm și producem știri – și surpriză, s-a dovedit a fi o misiune imposibilă și lipsită de satisfacție. Cum Facebook răspândește tot felul de dubioșenii prin linkuri promovate și cum apar tot mai multe site-uri care inventează știri false în scop umoristic, e clar că oamenilor, în mare, nu le pasă dacă ceva e adevărat sau nu înainte să dea share și nici nu se obosesc să cerceteze. Se pare că vrem cu disperare să fim păcăliți și să ne păcălim toți followerii.

Publicitate

Îi urâm pe oamenii care răspândesc cu bună știință un virus, nu? Atunci de ce nu-i stigmatizăm la fel și pe oamenii care împrăștie legende urbane în news feed-ul nostru de Facebook și ne contaminează Twitterul?

E chiar foarte simplu să te protejezi de acest tip de comportament riscant online cu ajutorul câtorva trucuri ușor de reținut. Gândiți-vă că vă recomand un prezervativ pentru news feed.

Pașii care ne ajută să stabilim dacă o bucată de conținut e mincinoasă sau nu vin din practica arhaică cunoscută drept Jurnalism. După cum am scris și în alte părți, cu toții avem statutul de cetățeni jurnaliști și membri ai rețelelor sociale, așa că ar fi frumos să aplicăm măcar standardele de bază ale presei pe stil vechi informațiilor pe care le distribuim și promovăm.

Există cinci întrebări pe care ar trebui să ți le pui de fiecare dată când dai peste o poveste pe care vrei s-o împărtășești cu prietenii tăi de pe internet.

Cine îți spune povestea?

Cel mai ușor mod de a filtra majoritatea farselor virale pe care le întâlnești e să-ți pui întrebări despre sursa poveștii. După cum remarcă un articol recent din New Republic, în ultimul an au apărut multe site-uri care creează titluri vag plauzibile în scopul de a-și crește traficul. Susțin că sunt site-uri satiră, dar niciunul dintre ele nu e nici pe departe amuzant – și, mulțumită rubricii „linkuri asemănătoare" de pe Facebook, apar chiar lângă sursele oficiale de știri. Aceste site-uri includ the Daily Currant, the News Nerd, Empire Sport News, News-Hound, Huzlers, Demyx, Mediamass și National Report și multe altele.

Am zis-o de o sută de ori, dar merită s-o repet: Dacă n-ai auzit niciodată de site-ul care a publicat o știre pe care vrei s-o postezi, atunci e aproape sigur o mizerie. Ai repeta o poveste pe care ai auzit-o de la un nebun care a țipat la tine în metrou? Atunci de ce-i faci trafic unui site pe care nu-l cunoști?

Publicitate

Bineînțeles, devine tot mai dificil să facem asta, pentru că și site-urile respectabile au intrat în jocul minciunilor virale, și tocmai de asta vă mai ofer încă patru trucuri care vă vor ajuta să nu intrați și voi în jocul ăsta.

Fotografie via Quinn Dombrowski

Despre ce e povestea?

Articolul pare ATÂT DE PERFECT? Te inspiră să gândești, să visezi și să postezi pe Twitter? E fals. Dacă pare prea grozav ca să fie adevărat, atunci așa este. Și mie mi-ar plăcea să trăiesc într-o lume în care Bill Murray împiedică jafurile din bănci, dar viața nu e chiar o serie nesfârșită de coincidențe care merită postate pe blog. Universul e, de fapt, destul de previzibil și plictisitor. Oamenii care vor să le dai share la poveștile inventate știu chestia asta și tocmai de aceea construiesc o realitate mai intensă care ne hrănește apetitul pentru ficțiune.

Asta se întâmplă des în lumea știrilor politice nu tocmai adevărate. Probabil ați văzut știrea recentă care spune că Texas a propus o lege care le cere mamelor să-și boteze fetușii – tipic pentru Texas, nu? Dar dacă citești măcar primul fragment din poveste, o să-ți dai seama că a fost scrisă special pentru a-i indigna pe genul de oameni care vor să creadă că Texas ar face așa ceva. Sunt o grămadă de mizerii care se întâmplă în țară și care ar merita atenția noastră. Nu pune botul la știrile false doar pentru că îți place să te indignezi și să faci mișto de alții.

Publicitate

Când s-a întâmplat povestea asta?

E una dintre cele mai simple întrebări, dar nu știu din ce motiv, postacii online n-o iau în seamă aproape niciodată. Imediat ce dai click pe o poveste sau un videoclip, verifică data inițială a postării. Poate țineți minte că oamenii tot postau o filmare înfricoșătoare cu o ambarcațiune care căuta un avion malaezian dispărut pe mările periculoase acum câteva luni. Dacă cineva s-ar fi obosit să meargă la videoclipul original de pe YouTube printr-un singur click, ar fi văzut că filmarea fusese postată anul trecut.

Interneții sunt limitați. Conservați-i. Foto via HD Zimmermann

Unde a avut loc povestea?

A fost în altă țară? Acesta e cel mai comun mod de a răspândi știri false. Site-ul menționează China sau Rusia, unui public occidental care deja e sceptic în privința acestor țări. Ha ha, numai tâmpenii se întâmplă în țările alea de idioți.

Asta a fost evident în aproape toate articolele despre Olimpiada de la Sochi. Lupii bântuie hotelurile! Normal că așa se întâmplă în Rusia! Am văzut și un articol despre un chinez care a rămas printr-un aeroport sud-coreean pentru că fiul lui i-a desenat pe pașaport. Povestea, la fel ca toate poveștile credibile, a fost bazată pe o postare pe Weibo, o rețea socială din China. Deci nu numai că era prea drăguță ca să fie adevărată, dar niciunul dintre site-urile care au postat-o n-a reușit să ajungă la o sursă pe care s-o poată traduce. Toate site-urile care au postat-o – Buzzfeed, Gawker, New York Daily News, USA Today, Uproxx și altele – au trebuit să-și ceară scuze că au publicat o minciună.

De ce e răspândită povestea de toată lumea?

E important să luăm în considerare valoarea inerentă a articolului în chestiune. E vorba despre un tip care se desparte de gagică-sa într-un mod foarte public? Niciun site de știri nu ar trebui să dea raportul despre viața personală a unui puști decât din motivul de a obține niște clickuri ieftine via Facebook. Și totuși toate fac asta. Dacă articolul a fost scris pentru share-uri, atunci probabil e fals.

Ideea că există oameni care încearcă să scoată profit de pe urma confuziei și dezinformării noastre nu e una nouă – e la fel de veche ca originea limbajului și cele mai mari texte virale mincinoase sunt cele religioase. Dar acum lucrurile s-au înrăutățit pentru că înclinația noastră sănătoasă către scepticism s-a erodat de tot. Nimeni nu zice să urmărești sursa fiecărui articol peste care dai, dar măcar, dacă insiști să fii dezinformat, nu-ți răspândi prostia și printre alții. Ia o pauză și gândește-te la aceste cinci întrebări înainte să postezi ceva și internetul va fi un loc mai bun pentru toți.

Traducere: Oana Maria Zaharia