Tăticul programelor libere vine la București pentru Ceata

(C) 2013 Alexandru Lungu, Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0.

Cu toții copiem programe, muzică și filme din Internet, ba le și distribuim, mai ales dacă folosim torente. Unii dintre noi mai talentați le și remixează. Ce nu toată lumea știe este că, pentru chestia asta aparent inofensivă, putem lua amenzi usturătoare și face pușcărie pentru „violarea drepturilor de autor”, ca niște violatori ordinari. Legea drepturilor de autor e greșită și putredă, dar nu se schimbă cu una, cu două.

Cei care știu ce zice legea, știu și pericolele la care se expun când își iau cu forța dreptul la informație și cultură de la boșii din tehnologia informației și divertisment. ACTA a murit, dar utilizatorii sunt în continuare sub lupa lor, măcar că-și pun detectivi la torente ca să știe cine trage și pe cine să amenințe cu tăierea 'netului. ACTA ar fi legiferat și ușurat spionarea, ar fi putut obliga furnizorii de Internet să monitorizeze traficul utilizatorului, ca să poată fi percheziționat și săltat fără mandat. Singura probă necesară ar fi fost înregistrarea traficului.

Mulți se plâng de legea drepturilor de autor, dar puțini fac ceva s-o schimbe. Nu c-ar fi ușor. Și sunt doar doi oameni în PE care vor și fac ceva pentru asta. Lor le datorăm respingerea odiosului tratat ACTA. Dar în parlamentul suedez nu e niciunul, deși de acolo provin cei doi parlamentari europeni! La fel, în parlamentul nostru, niciunul, deși există ceva mișcare! Doar nemții au reușit să câștige niște locuri în vreo trei state, primul fiind Berlinul.

Dar acum vine partea mai interesantă: există idealiști pragmatici care n-au așteaptat să se schimbe legea, ci o folosesc pe dos, în calitate de autori dau drepturi utilizatorului (și se asigură că sunt păstrate) din drepturile date de lege lor. Așa, ca Ionescu să fie liber și nu constrâns ca în majoritatea cazurilor. Și ca să facă el ce-l doare și ce-l duce capu': să învețe, să copieze, să modifice, să distribuie și de ce nu, să facă și bani.

Richard Stallman, acum ajuns la 60 de ani, a fost primul care a văzut luminița de la capătul tunelului și a luat-o în direcția aia. Acum 30 de ani s-a pus pe făcut un sistem de operare liber, linie cu linie, program cu program, fără să aștepte să se întâmple minunea în legislație și să fie consfințită libertatea utilizatorului. A făcut GNU, un sistem liber pe care utilizatorii îl pot folosi oricum, adapta nevoilor și distribui fără restricții, pe care l-or folosi milioane de oameni (nu se știe, dezvoltatorul nu poate să-i monitorizeze), majoritatea în combinație cu mai popularul miez Linux. Din '83 până azi lui Richard i s-au alăturat zeci de mii de alți programatori, testori, traducători, redactori etc., majoritatea voluntari, iar alții plătiți de firme care au înțeles că programele libere nu înseamnă programe gratuite sau necomerciale.

Richard Stallman a inspirat cu pragmatismul și determinarea lui generații de oameni din întreaga lume care i-au urmat exemplul și au pus licențe libere pe programele pe care le-au scris și la care au contribuit. Din ce în ce mai mulți pun licențe libere și pe poze, muzică și filme, din colecția de licențe Creative Commons (vezi că doar trei sunt libere de acolo!).

În ultimii ani Richard programează mai puțin și face mai mult activism, căci scopul lui este să convingă societatea să prețuiască libertatea și să ceară eliberarea tuturor programele de calculator. Până în 2008 în România nu era niciun grup care să susțină idealurile lui Richard și ale organizației condusă de el, Free Software Foundation. Atunci a apărut Ceata cu deviza „Ceata eliberează artele și tehnologiile actuale”. Iar de atunci asta face, scrie programe și articole libere, face poze și înregistrări libere și organizează și participă la evenimente în România și în Republica Moldova în care vorbește despre lucrările libere și libertatea utilizatorului.

Luna asta Ceata a devenit fundație, prima organizație de activism pentru programe libere din România. Și Richard Stallman vine în România după aproape 20 de ani de la prima sa vizită pentru Fundația Ceata ca să țină un discurs la lansarea ei. Vinerea asta în Aula Magna din Facultatea de Drept a Universității din București, de la ora 2.

Bate toba în Internet și hai cu prietenii: ceata.org.

Și articolul ăsta e liber, sub CC-BY-SA.

Interviul VICE cu liderul comunității Ceata, Tiberiu C. Turbureanu: Cum afecteză ACTA programatorii?

Citește și:

Articolele VICE în legătură cu ACTA

E oficial - file-sharing-ul a devenit o religie

Facebook: Site-ul de free sharing care vrea să-ţi ceară bani pentru sharing

Ray Kurzweil, tipul cu singularitatea

Ubermorgen sunt „hackerii" noştri preferaţi

Pustnicul internetului