NATO si Rusia își umflă mușchii în curtea școlii la care învață și România

NATO și Rusia își continuă jocul de-a cine are armata mai mare și mai tare, un gen de „dacă te pui cu mine, te sparg", în care, însă, nu se arată mușchii și se înșiruie prietenii bătăuși pe care îi are fiecare, ca-n curtea școlii, ci se defilează cu tancuri, nave de război și avioane de luptă. Cum România este în NATO, nu stă și se uită de pe margine ca la spectacol. Asta s-a văzut acum câteva zile, când un avion rusesc a survolat fregata Regina Maria. Cu ce avem și noi – învechitele MIG-uri, nave de luptă, tancuri – ne antrenăm cot la cot cu americanii și alții din NATO, ca să le arătăm rușilor că, la o adică, ne și batem cot la cot.

Clip via Forțele Navale

Toată joaca asta de-a războiul s-a intensificat odată cu criza din Ucraina. Nu că nu s-ar fi făcut exerciții militare și înainte, însă, de când rușii au început să-și bage coada cam prea pe față în ograda vecinilor (știi povestea: mai întâi l-au convins pe Ianukovici să nu mai semneze Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, dup-aia, când Ianukovici a picat, au anexat Crimeea și dup-aia – o spun NATO și Kievul, iar Moscova o neagă – i-au înarmat și i-au sprijinit cu trupe pe rebeli în războiul din Donbass), ritmul și amploarea acestora s-au intensificat.

Rusia, pe de-o parte, vrea să le arate atât vecinilor cât și „partenerilor" din NATO, că este ditamai puterea militară, degeaba și-au închipuit ei că după Războiul Rece și prăbușirea URSS sunt cei mai tari, că nu-i așa. NATO și americanii, pe de altă parte, vor să îi spună Moscovei să stea în banca ei, că și dacă au trecut cu vederea că mai multe mii de militari ruși au greșit drumul și s-au „rătăcit" prin Ucraina, n-au de gând să accepte ca același lucru să se întâmple și prin alte state din Estul Europei care sunt membre ale NATO – așa că, într-un fel, pentru d'alde alea mici, Baltice, sau alea mai măricele, dar tot mici, gen Polonia și România, e și o chestie de genul, „auzi, băi, Vladimir Vladimirovici, ia ai tu grijă, că dacă te dai la mine vorbesc cu prietenul meu, NATO, și te bate"

E suficient să te uiți la forțele pe care cele două tabere s-au hotărât să le desfășoare în martie, de parcă și-ar fi adus aminte că, cu toți ghioceii săi, luna asta a fost numită după zeul războiului. În Marea Neagră, NATO și-a mobilizat gruparea navală Standing NATO Maritime Group-2, format din patru fregate puse la dispoziție de Canada, Italia, Turcia și România, un crucișător american și un vas auxiliar german; gruparea a făcut exerciții comune cu încă cinci nave ale României, iar rușii s-au grăbit să salute exercițiul survolând fregata Regina Maria cu un avion de spionaj. Evenimentul nici nu a trezit mari emoții, mai ales că rușii au mai făcut d-astea, un incident cunoscut având loc anul trecut, când un avion de luptă a survolat de mai multe ori, tot în Marea Neagră, distrugătorul american USS Donald Cook.

Tot în martie, Statele Unite au desfășurat sute de vehicule, inclusiv tancuri, în țările Baltice, în Polonia sunt programate exerciții la care participă și baterii americane anti-rachetă Patriot, iar în România se mai desfășoară, la Câmpia Turzii, un exercițiu militar comun al aviației române și americane, la care Washingtonul a trimis 250 de militari și șase aparate de luptă F – 16. În sfârșit, zilele acestea un convoi format din 120 de vehicule blindate americane va fi plimbat de-a lungul frontierei cu Rusia pentru a demonstra că americanii pot transporta rapid trupe în Estul Europei.

Rușii nu au stat, nici ei, degeaba. Putin și-a marcat întoarcerea în public, la mijlocul lui martie, după zece zile de absență în care deja se specula că ar fi murit sau ar fi fost victima unei lovituri de stat, ordonând exerciții militare masive în regiunea Arctică. Rușii au mobilizat aproape 40 de mii de militari, 41 de nave, submarine nucleare și peste o sută de avioane și elicoptere militare.

Rusia a mai anunțat și că intenționează să detașeze în Crimeea bombardiere strategice Tu-22M3, care sunt capabile să poarte rachete anti-navă KH-15, cele mai rapide din lume, dar și KH-22, concepute pentru a distruge portavioanele; ambele tipuri de rachete pot fi dotate cu focoase nucleare.

Totodată, exercițiile din martie includ trimiterea, în enclava Kaliningrad, unor rachete tactice Iskander, capabile să lovească o țintă aflată la câteva sute de kilometri distanță cu o acuratețe de doar câțiva metri.

Mulți se feresc să declare că a început un nou Război Rece, însă retorica folosită de cele două tabere a început să amintească tot mai mult de acesta. Sunt departe vremurile în care Clinton se prăpădea de râs lângă un Elțin care vorbea cu un ton ce sugera multe vodci date peste cap, sau cele în care Bush povestea cum l-a privit el în ochi pe Putin și a văzut că e un om de încredere și i-a simțit sufletul; la fel, actul fondator al relațiilor NATO – Rusia, semnat în 1997, pare o glumă acum, după ce s-au încălcat o groază din prevederile sale, inclusiv alea în care se interzicea folosirea forței împotriva unui stat sau respectarea suveranității și integrității teritoriale.

Americanii, după ce își retrăseseră toate tancurile din Europa, considerând că nu mai este nevoie de ele, au început să le aducă, încet-încet, înapoi: mai întâi un batalion blindat, anul trecut, care este staționat permanent în Germania și, începând de anul acesta, o întreagă brigadă blindată. NATO a trecut și la schimbarea strategiei: după ce timp de 13 ani, cât a luptat în războiul din Afghanistan, s-a concentrat pe contra-insurgență, exercițiile din ultima perioadă pregătesc Alianța pentru o confruntare cu forțe convenționale. De altfel, la primele exerciții de după revenirea tancurilor americane în Europa, care au avut loc în primăvara trecută, în Germania, jocul de război a constat în confruntarea dintre o forță NATO și o armată care era, de asemenea, dotată cu tancuri. Rolul forțelor adverse a fost jucat de tancuri românești, aflate la prima ieșire din țară de după al Doilea Război Mondial.

Rușii au grijă să țină NATO în alertă: secretarul general, Jens Stoltenberg declara că statele membre și-au mobilizat aviația de patru sute de ori în 2014, pentru a intercepta avioane rusești, care s-au apropiat de spațiul aerian NATO cu o frecvență nemaiîntâlnită de la sfârșitul Războiului Rece.

Dacă ne uităm, însă, la cifre, Moscova nu prea are cu ce să sperie, dincolo de faptul că posedă arme nucleare – iar acestea, cum s-a văzut în timpul Războiului Rece, sunt utile mai mult pentru descurajare, nimeni nu este atât de dus încât să le folosească.

Da, pentru ăia micii, de care vorbeam mai sus, țările din Estul Europei, este un gigant cu care nu ți-ai dori să ai de-a face; chiar și țările europene cu armate puternice, din vest, ar putea să aibă emoții, mai ales când văd și că rușii organizează exerciții la o scară mult mai mare decât NATO, cu implicarea a zeci de mii de militari. Dar, dacă ne uităm pe bugetul NATO, acesta este de mai bine de zece ori mai mare decât cel al Federației Ruse, iar coloana vertebrală a NATO sunt americanii, cu 75% din buget și cu o armată net superioară oricărei forțe convenționale din lume.

Este adevărat că americanilor nu le convine ca ei să bage atâția bani în armată în timp ce europenii își tot reduc bugetele, de la an la an; de altfel, d-aia și-au și retras majoritatea efectivelor de pe continent, gândindu-se că europenii ar trebui să fie în stare să se ocupe de propria ogradă. Asta nu i-a împiedicat, însă, să se bage în Bosnia și în Kosovo, sau să îi sprijine (decisiv) pe europeni în Libia, iar acum tot ei sunt principala forță din spatele valului de exerciții NATO. Iar dacă pe un d-ăla micu' îl poți băga în sperieți în curtea școlii, arătându-i ce mușchi ai tu și punându-l să-ți verse ție banii de buzunar, când apare frati-su mai mare, de liceu, faci tu gură și te înfoiezi, dar în niciun caz nu sari la bătaie.

Mai citește despre Rusia:
Am întrebat un expert militar cum ar putea fi Rusia invadată și cucerită Rusia a fost declarată invitat de onoare la Gaudeamus și asta a supărat unioniștii Twitter a ajutat Rusia să cenzureze un protest anti-Putin