FYI.

This story is over 5 years old.

High hui

Drogurile bunicilor: juflă şi lapte de buhai

Dovada vie că primele coffee shop-uri au apărut în Moldova.
06 Ianuarie 2012, 3:00pm

Am crezut mereu că am avut o copilărie în care am fost ferit de droguri. Primul contact cu ele l-am avut la facultate, la Iaşi, când se spărgeau rockerii cu unele improvizate, din categoria Romparkin cu vodcă. Dar bunicii, străbunicii, stră-străbunicii, până spre Ştefan cel Mare aşa, erau în mintea mea nişte inocenţi. Ei au auzit prima dată de asemenea substanţe după Revoluţie, când le-au găsit minerii în sediul partidelor istorice şi când s-a umplut TV-ul de seriale americane cu negri oarecum high, care probabil erau aşa negri de la prea mult H. Exceptând faptul că, desigur, bunicii şi vecinii lor (tot satul practic) cultivau drogurile în curte, pentru consum propriu.

Gândindu-mă mai bine, mi-am amintit cum creşteau haldanii printre rândurile de porumb şi cum în mai câmpul se colora frumos în roşu, de la miile de maci ce creşteau prin lanurile de grâu şi secară. Dar la vremea aia chestia asta îmi provoca cel mult plăceri estetice. Am fost mereu convins că haldanii (adică cânepa autohtonă) erau crescuţi strict pentru filatura de la oraş şi pentru beţele din care făcea bunicul gard (creştea cânepa înaltă cât casa doar într-un sezon, de ţi-era mai mare dragul). Mi-am mai amintit ştirile distractive în care poliţişti zeloşi săltau câte un moş de 75 de ani de prin vreun sat obscur botoşănean pe motiv că-şi tapetase grădina cu cânepa, neştiind că respectiva plantă intrase la categoria regim special. Până când, Crăciunul ăsta, am aflat ce-i aia juflă şi lapte de buhai.

Denumirile astea două sunt folosite și pentru ceva produse obținute de la albine – e ca obiceiurile nunților de la țară, depinde ce babă întrebi. Laptele de buhai obținut din cânepă e făcut prin amestecarea păsatului de porumb cu cânepă măcinată și cu lapte proaspăt fiert de vacă și servit, de obicei iarna, pe cuptor, minorilor doritori de bunătăți ciudate. Jufla e plăcinta obținută cu ajutorul respectivului lapte, un fel de pască cu cânepă, dacă vreți. Și dovada vie că primele _coffee shop-_uri au apărut în Moldova. Am luat o gură, dar gusta oribil.

Cum mă miram eu că asemenea chestii se serveau la masă din moși-strămoși, contribuind la creșterea bună-dispoziției din sate și la suprapopulare atunci când erau servite la hore, ai mei mi-au dat o explicație și pentru lipsa din cultura noatră populară a unui personaj important: _babysitter_-ul. Bine, dincolo de evidenta variantă „faci mulți ca ăia mari să-i crească pe ăia mici". Pentru că mereu există un primul, femeile de la țară găsiseră metoda perfectă să aibă și copil acasă, în leagăn, să meargă și la câmp toată ziua, fără griji. Le dădeau ceai, și nu negru, că or fi știut și ele că are teină care te ține treaz non-stop, ci ceai de mac. Făcut direct din căciuliile încă verzi, fierte atent la foc mic. Sugeau ăia mici o cană întreagă și pe urmă dormeau de nu-i mai trezeai nici cu Armata Roșie. Era și muuultă liniște, numai bună să auzi vaca mugind și câinii lătrând dacă-ți călca cineva bătătura. Desigur, copiii începeau să vorbească pe la cinci ani și erau un pic cam bătuți în cap, dar nici nu trebuie să știi mare lucru ca să prășești drept. E destul să pui un pâlc de maci în capătul lotului.

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre droguri:
Nu mai avem cânepă industrială în România din cauza marijuanei
Autoritățile române nu-s în stare să facă diferența între un joint și cânepa industrială
România în anii '70 prin ochii turiștilor nemți