Summitul NATO, ce va avea loc între opt și nouă iulie la Varșovia, are o importanță istorică pentru România care va avea un plan de apărare bine pus la punct, trupe aliate și două comandamente ale Alianței pe teritoriul ei.

După cum probabil ai remarcat, Europa s-a schimbat teribil după data de 24 februarie 2014, când trupele lui Putin au invadat Peninsula Crimeea, adică un teritoriu care aparținea statului ucrainean. Atacul rus a survenit într-un moment în care țările europene nu se gândeau deloc la război, toată lumea visa la prosperitate și energie ieftină, iar bugetele militare erau reduse sistematic.

Mă rog, nu chiar toată lumea: americanii mai atrăgeau atenția, din când în când, că țările NATO și-au asumat obligația de a aloca măcar 2% din PIB pentru armată, dar foarte puține dintre ele respectă acest angajament.

Ei bine, invadarea Crimeei a venit ca un duș rece. Chiar dacă Ucraina nu era membră NATO (dar spera să facă parte din alianță în viitorul apropiat), ceea ce a pățit a speriat în primul rând țările din estul Europei care aveau deja o istorie complicată cu vecinul agresiv de la Răsărit.

De aici trebuie să-nțelegi de ce la summitul care a avut în septembrie în Țara Galilor, Polonia, țările baltice și România au cerut asigurări de la NATO că, în cazul în care vor fi atacate, alianța le va apăra.

În linii mari, întâlnirea din 2014 a fost una de reasigurare a tuturor celor 28 de membri că vor fi protejați în cazul unei agresiuni militare. E vorba despre aplicarea celebrului articol 5 al Tratatului de la Washington, care spune că un atac împotriva unui membru al alianței este considerat un atac împotriva tuturor.

Tot în Țara Galilor s-a mai stabilit și un „Plan de acțiune" al alianței în caz de agresiune care cuprindea mai multe puncte, printre care și crearea unei forțe armate de reacție rapidă, efectuarea de exerciții militare comune, creșterea pregătirii forțelor terestre, navale, aeriene și multe altele.

Nu se spunea răspicat că Rusia este un dușman al NATO, dar se dădea de înțeles, cât se poate de clar, că așa stau lucrurile.

Întâlnirea de la Varșovia are mai multe puncte pe ordinea de zi. Spre exemplu, se discută despre intrarea statului Muntenegru în NATO (care a semnat în luna mai protocolul de aderare), situația din Afganistan, crizele din Orientul Mijlociu.

Dar cel mai important subiect este, de departe, cel care privește și România și anume adoptarea unor măsuri de descurajare a amenințărilor externe (adică cele din partea Rusiei). După cum vezi, dacă în 2014 se vorbea despre reasigurarea membrilor NATO, acum se vorbește despre „măsuri de descurajare", ceea ce e cu totul altceva

Altfel spus, în cei doi ani care s-au scurs din 2014, NATO a ajuns la concluzia că situația din est nu s-a liniștit - cu toții am văzut la știri că războiul din Ucraina a continuat - și trebuie trecut la nivelul următor în ceea ce privește apărarea țărilor din est.

Există o diferență de abordare între partea de nord a flacului estic, Polonia și statele baltice, și partea de sud, acolo unde se află România, Bulgaria și Turcia. Aliații din nord au fost în această perioadă mult mai vocali și mai uniți în a cere sprijin militar, motivați și de faptul că au graniță terestră lungă cu Rusia.

Și pentru că Putin a mutat multe trupe în apropierea frontierei, astfel încât, chiar și după această întâlnire, raportul de forțe Rusia-NATO în zona respectivă va fi de șapte la unu.

Bun, mai sunt și considerente de ordin istoric, dar ideea e că incidente, cum a fost cel în care premierul Bulgariei s-a făcut că nu înțelege declarația lui Iohannis legată de crearea unei flote comune la Marea Neagră, nu au existat și nu vor exista probabil între Polonia și statele baltice.

După cum spuneam, nevoile de apărare sunt diferite între nord și sud.

Și am ajuns la România. Deja se știe de ieri că va exista un plan de apărare detaliat pentru țara noastră (așa numitul „plan de contingență"), în cazul în care va fi atacată. Un astfel de plan nu a existat până acum, probabil pentru că s-a considerat că România nu riscă să fie atacată. Cu siguranță însă că scutul anti-rachetă de la Deveselu a schimbat datele problemei. Apoi, s-au mai obținut câteva lucruri importante.

În ceea ce privește apărarea la Marea Neagră, nu va fi flotă comună, dar la asta se va ajunge în viitor. Deocamdată vor participa România și Turcia și, la un moment dat, se va alătura și Bulgaria", explică analistul de politică externă Iulian Chifu.

Alte surse spun că din brigada care se va afla pe teritoriul României cei mai mulți soldați vor fi români. Dar deja astea sunt detalii.

Tot ce contează este că țara noastră va conta foarte mult de acum înainte în ceea ce privește apărarea flancului estic al NATO.

Bună întrebare. Tot analistul Iulian Chifu mi-a explicat că, într-adevăr, în acest moment, militarii plasați pe granița de est a Alianței reprezintă doar 5-7% din totalul forțelor NATO din Europa. Restul trupelor sunt plasate prin alte țări, pe care nu le amenință nimeni, cum ar fi Olanda, Franța sau Germania.

De ce se întâmplă acest lucru?

Și acum o întrebare delicată. Cum va afecta Brexit poziția Marii Britanii în NATO?

Surse din Alianță spun că efectul Brexit pentru NATO s-ar putea să fie unul pozitiv. Cu alte cuvinte, britanicii vor vrea să compenseze ieșirea din UE cu o implicare mai puternică în NATO.

Iar aici, cu siguranță, va cântări foarte mult alianța strategică pe care Marea Britanică o are cu Statele Unite.

Totul va depinde însă și de evoluția politică din această țară în viitorul apropiat.

În mod indiscutabil, da. Pentru prima dată în istoria sa, România va găzdui două comandamente NATO pe teritoriul ei, va avea un plan de apărare de urgență în caz de atac și trupe NATO de intervenție rapidă.

Apoi, chiar dacă nu va fi o flotă comună la Marea Neagră, navele de luptă românești și turcești (și probabil bulgărești, la un moment dat) vor face exerciții comune care vor avea menirea de a descuraja Rusia.

Și nu în ultimul rând, „prezența militară aliată pe teritoriul României va duce și la o dezvoltare a capacității țării noastre din punct de vedere militar", crede Iulian Chifu.

Trăim vremuri interesante, am putea spune. Chiar și din punct de vedere militar.

Rămâne de văzut cum va reacționa Rusia la măsurile care se anunță la Varșovia.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre Rusia:
Cum arată orașul radioactiv despre care Rusia nici nu vrea să știi că există
Fotografii sumbre din Rusia anilor '90, care au fentat cenzura ca să-ți arate urâtul lumii
Putin a decis că Rusia nu va mai respecta deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului