​Am stat de vorbă cu bărbatul care și-a construit copii timp de treizeci de ani

„De obicei, inspirația mă lovește noaptea", mi-a zis Wu Yulu și a arătat spre o cutie de metal cu picioare, o coadă de șobolan și o moacă desenată cu markerul. A apăsat un buton de pe rozătorul-robot și l-a făcut să meargă un pas în față. „Uneori, noaptea, când familia mea doarme, mă trezesc și mă plimb în cerc prin curte", a continuat Wu. Apoi a apăsat iar pe buton și creația lui a rămas nemișcată.

Săptămâna asta i-am făcut o vizită acasă lui Wu, 54 de ani, care a devenit un soi de mini-vedetă în media chineză datorită familiei vaste pe care și-a creat-o. Parcă în semn de protest față de politica copilului unic din China, omul și-a construit 63 de roboți, majoritatea umanoizi, pe care îi numește „copiii" lui. Sunt frații celor doi copii din sânge și oase pe care i-a produs.

Wu își ține copiii bionici în două depozite din satul Ma Wu, districtul Tongzhou din Beijing, la o oră de condus de centrul orașului. Prima cameră în care am intrat părea o combinație între un service de mașini și laboratorul inginerului genetician din Blade Runner .

Roboții stăteau aliniați pe mai multe rânduri, cu capete de păpuși și intestine metalice, în fața unui zid pe care erau lipite ziare cu articole care îl numeau pe Wu „Tăticul Roboților". Mai erau lipite și hârtii cu schițe elaborate - un umanoid călare pe un gândac, un robot țopăitor cu chică – mici frânturi din mintea obsesivă a lui Wu.

Mulți dintre roboți puteau doar să meargă, dar alții aveau diverse talente rudimentare. Un robot galben cu mustață avea o brichetă în mână și niște tuburi care-i treceau prin corp și-i permiteau să fumeze. Unul avea o mănușă de box cu care administra masaje. În loc de mâna stângă avea un ventilator. Altul, cu o expresie permanentă de surpriză pe fața pătrată, izbea două talgere unul de altul cu o putere de-ți spărgea timpanele.

Wu a numit toți roboții după el și în funcție de ordinea în care au fost creați. Pe Wu Numărul Unu, un roboțel mic cu o barbă desenată și un pachet de baterii în loc de corp, l-a creat primul, în 1986. „După ce l-am făcut pe Wu Numărul Unu, am devenit pasionat, ba chiar înnebunit după roboți ", a zis el. „Nici nu pot descrie pasiunea mea pentru ei. "

Wu a zis că înainte de roboți era pasionat de picioare. A renunțat la liceu, s-a angajat ca tehnician într-o fabrică și a învățat cunoștințe de robotică, dar își cunoștea vocația încă din școală. „Îmi amintesc cum mă uitam la colegii mei care se jucau în curte și țopăiau și mă gândeam: « Cum de pot oamenii merge pe două picioare, cu atâta flexibilitate și coordonare? Oare e posibil să imiți mersul omului printr-o mașinărie? »"

Când Wu a pus în funcțiune cea mai faimoasă creație a lui, pe Wu 32, a devenit clar că era posibil să facă asta, chiar și cu un buget mic. Majoritatea roboților lui au fost făcuți din metale ieftine, luate de la depozitele de fier vechi.

Wu a deschis ușile depozitului și a sărit într-o ricșă roșie care avea în față un umanoid galben de mărimea unui om. A apăsat pe butonul de start. Robotul și-a mișcat urechile și a rostit un mesaj prietenos: „Salutare, lume! Wu Yulu e tatăl meu și îl duc pe tata la magazin. Mulțumesc!" Apoi a început să meargă și l-a scos pe Wu din clădire.

Toate astea îl fac pe Wu să pară un excentric talentat, cu o scânteie de geniu în el. Dar el se purta ca un introvertit, n-avea chef să răspundă la întrebări și chiar a mormăit că vizita mea va însemna creșterea facturii la curent. „Mulți fermieri inventează lucruri. Poate nu atât de multe ca mine, dar mulți sunt interesați de asta", a dat el din umeri când i-am lăudat pasiunea.

Are dreptate, într-o oarecare măsură: în China apar des la știri inventatori de la țară. Un astfel de exemplu e cazul fermierilor din Shandong care au renunțat la muncă pentru a construi un robot Transformers gigant din mașini. Dar totuși, creativitatea susținută a lui Wu, care se desfășoară de treizeci de ani, pare unică.

M-am întrebat cum i-a afectat această obsesie viața de familie. Comediantul Paul Merton i-a făcut o vizită pentru un documentar pe care l-a făcut despre China în 2007, iar în film, soția lui Wu declară că vrea să-l părăsească din cauza acestui hobby care-i ocupă tot timpul. Probabil nu l-a ajutat nici faptul că a dat foc casei familiei în 1999 din cauza nivelului instabil de curent din echipamentul pe care îl folosea.

Fiii lui Wu au 28 și 29 de ani, iar Wu spune că familia îl susține în pasiunea lui. Dar le-a luat ceva să ajungă la atitudinea asta.

„Când am început, familia, prietenii și vecinii mă numeau leneș, nebun și prost – eram o oaie neagră", a zis Wu. „Nu mai munceam pământul, nu mai făceam bani – primii zece ani am trăit dintr-un credit bancar. Dar în 2004 am fost invitat la o competiție a fermierilor inventatori unde am câștigat premiul cel mare în valoare de 10 000 de yuani (1450 de dolari). Apoi au început să fie mai înțelegători și ai mei. "

Acum Wu face bani din închirierea pământului și uneori face și roboți la comandă, deși încă păstrează majoritatea creațiilor pentru el. După treizeci de ani de când îi face, e la fel de atașat de ei ca la început.

„În anumite feluri, îmi sunt mai apropiați decât propriii mei copii", a zis el, ghemuit lângă un robot ciudat cu cap de păpușă. „Am investit atâta timp și energie în fiecare dintre ei și de câte ori termin unul, simt că am o realizare imensă și sunt cel mai fericit om din lume. "

Wu n-a zâmbit nici măcar o dată în timpul întâlnirii noastre, dar îl cred pe cuvânt.

Urmărește VICE pe Facebook .

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre roboți pe VICE:
Am lăsat un robot să-mi controleze contul de Facebook timp de 48 de ore
M-am îndrăgostit de un robot de pe Twitter
M-am sărutat cu un robot ca să-mi pot pupa prietena prin internet