Toate cărțile mișto pe care le găsești pe aeroporturile din jurul lumii, dar nu în România

Shoppingul este una dintre cele mai mișto chestii pe care poți să le faci într-un aeroport din lume, atunci când ai mult timp de pierdut. Acum însă depinde strict de gusturile și necesitățile fiecăruia. Eu, spre exemplu, nu mă arunc prin duty-free-uri după parfumuri sau whisky, unde, oricum, prețurile sunt cam țeapă, în schimb caut book-shopurile. Nu e o chestie de snobism, ci pur și simplu știu că acolo voi găsi super cărți în limba engleză care nu vor fi traduse niciodată în România. Sau vor fi traduse mult timp după ce ele nu-ți mai produc nicio vibrație. Pentru că și o carte mișto trebuie citită la timpul ei, ideal, înainte de a se face și filmul. Indiferent cât de prost ar ieși varianta cinematografică, după ce o vezi pofta de mai citi și cartea scade la jumătate.

În fine, ce vreau să-ți spun e că mi-am cumpărat o grămadă de cărți în librăriile din aeroporturi pe care niciuna din editurile astea cu bășini din România nu a găsit de cuviință să le traducă. Mă rog, nu mă pricep la businessul ăsta, probabil au motivele lor, dar hai să-ți dau câteva exemple ca să înțelegi de ce consider că noi, românii, suntem provinciali (și) din punctul ăsta de vedere.

Aș începe cu The Beach, cartea-cult a britanicului Alex Garland scrisă în 1996 despre insula pierdută din Golful Thailandei, pe care un grup de traveleri de pe toată planeta și-a construit propria societate ideală. Mă rog, ideală la prima vedere, pentru că, încetul cu încetul, lumea aia ideală se transformă în ceva înfricoșător. S-ar putea ca titlul ăsta să-ți spună totuși ceva pentru că, prin anii 2000, a apărut și filmul „The Beach" cu Leonardo diCaprio în rolul principal. Probabil ai văzut și tu măreața producție, dar am să te dezamăgesc acum spunându-ți că filmul are destul de puține în comun cu cartea lui Garland. Care, apropos, este un scriitor și scenarist absolut genial (a fost nominalizat și la Oscar în 2015 cu filmul SF, Ex Machina) deși este cvasi-necunoscut în România.

Dar să revenim la cartea care a stârnit atâtea pasiuni la vremea ei, astfel încât, la un moment dat, se spunea că unul din trei tineri sub 30 de ani a citit-o sau tocmai o citește. Acum, serios, câți dintre noi nu au visat la un anumit moment în viață că ar vrea să ajungă pe o insulă izolată dintr-o mare tropicală și să trăiască acolo după alte reguli decât cele de acasă și să fumeze iarbă după pofta inimii? Că, am uitat să-ți spun, pe insula asta a lui Garland era și o plantație ilegală de cannabis, de unde „refugiații" se serveau după pofta inimii.

Eu mi-am cumpărat The Beach de pe aeroportul din Bangkok și vreau să-ți spun că nu am putut s-o las din mână până nu am terminat-o. Și da, frate, în ciuda celebrității planetare, nici până în ziua de azi nici o editură de la noi nu s-a gândit să-o traducă în română.

Dar să mergem mai departe.

O altă lucrare care efectiv m-a captivat datorită valorii ei documentare excepționale se numește King's Leopold Ghost, a jurnalismului american Adam Hochschild. Tipul ăsta a documentat ani de zile unul din marile genocide care s-au întâmplat pe această planetă și anume cel făcut de regele Belgiei Leopold al II-lea în Congo, în perioada 1885-1908. Și când zic documentat mă refer la săpat prin arhive, găsit mărturii, fotografii și documente care demonstrează că, în 23 de ani, populația uneia dintre cele mai mari țări de pe planetă a fost redusă la jumătate prin ucideri în masă, înfometare și extenuare (cam 10 milioane de morți, zice autorul). După aia, Hochschild spune și povestea oamenilor care și-au riscat viața și cariera pentru a-l demasca pe Leopold declanșând practic prima mișcare majoră pentru drepturile omului din secolul 20.

Din cartea asta am aflat spre exemplu și care este adevărata sursă de inspirație pentru Colonelul Kurtz, personajului jucat de Marlon Brando din filmul Apocalypse now. Se pare că bizarul personaj tăietor de capete a fost un comerciant de fildeș belgian din Congo, pe care realizatorii filmului nu au făcut decât să-l adapteze la războiul din Vietnam.

King's Leopold Ghost este recunoscută pe planetă ca una dintre cele mai bune documentări jurnalistice despre atrocitățile din Congo și iar stau și mă gândesc de ce nu o fi fost tradusă și în limba română.
Amuzant mi se pare că eu mi-am cumpărat cartea asta din aeroportul din Zanzibar. Mult spus aeroport, era o un fel de autogară în care cursele aeriene erau scrise cu markerul pe o tablă, dar care, frate, avea o ditamai librăria cu cărți în limba engleză. Și cărți celebre, după cum îți spuneam.

Pe locul trei în topul ăsta aș pune Princess.The true story of life inside Saudi Arabia' s Royal Family a scriitoarei americane specializate pe Orientul Mijlociu, Jean Sasson. De fapt, este vorba despre o trilogie care a rupt în ceea ce privește vânzările în toată lumea (bestseller în 25 de țări plus pe lista bestseller New York Times). Americanca asta a trăit o grămadă de ani (varianta oficială e că a lucrat într-un spital) în Arabia Saudită, una dintre cele mai închise țări pentru străini, iar aici a cunoscut femei care fac parte din familia regală. În Princess, Jean Sasson consemnează mărturia unei astfel de femei care povestește, sub protecția anonimatului, viața plină de frustări, cruzimi și nedreptăți din societatea saudită. Dacă nu știai, saudiții sunt arabii ăia care organizează execuții publice, își omoară nevestele pentru că „s-au lăsat" violate, iar doctrina lor islamică a fost sursă de inspirație pentru scelerații de la ISIS.

Mi-am cumpărat cartea asta din aeroportul din Kuala Lumpur. De fapt, ce am cumpărat eu a fost varianta aprobată de KDN, adică ministerul lor al Afacerilor Interne. Malaezia e o țară musulmană destul de conservatoare și înțeleg că unele cărți, adică alea care au legătură cu islamul, trebuie să fie aprobate (sau cenzurate) de ministerul ăsta. Acum, nu știu dacă vreun capitol o fi fost șters sau nu din carte, n-am am avut cum să verific. În fine, probabil că unele din cărțile lui Jean Sasson s-au tradus și în România, dar acum câțiva ani, trilogia asta era de negăsit în limba română.

A patra carte de care vreau să scriu aici nu e celebră, de fapt, subiectul nu prea interesează pe nimeni în partea asta de lume. Dar pe mine m-a mișcat teribil pentru că este vorba tot despre niște războaie, popoare exterminate sistematic, refugiați și mulți oameni care suferă. Se numește Restless Souls. Rebels, refugees, medics and misfits on the thai-burma border și este scrisă de un jurnalist australian, Phil Thornton. Este vorba despre războiul de zeci de ani purtat de junta militară din Myanmar (care a pierdut puterea acum doi ani) cu una dintre minoritățile etnice de pe teritoriul țării, care se numește Karen. Jurnalistul australian a stat mulți ani într-un oraș thailandez de la granița cu Myanmar de unde a făcut multe incursiuni în această țară și a documentat lupta armată dusă de oamenii ăștia cu dictatura birmaneză. Poți să înțelegi mai multe despre războiul de gherilă din Myanmar dacă vezi documentarul ăsta. În fine, e vorba de sute de mii de victime, de oameni folosiți drept detectoare vii de mine anti-personal și de sute de organizații care au tocat milioane de dolari din ajutoarele internaționale fără a face absolut nimic concret pentru salvarea de la extincție a unui popor de cinci milioane de oameni.

Eu mi-am cumpărat cartea asta dintr-un aeroport din Thailanda.

Aș încheia într-o notă mai veselă cu aventurile lui Karl Pilkington, un actor de comedie și prezentator de radio din Mare Britanie. Ăsta a ajuns la un moment dat celebru cu seria de televiziune An idiot abroad, în care era trimis prin lume de producătorii lui să încerce tot felul de chestii inedite, cum ar fi să stea 24 de ore în junglă, să petreacă o noapte într-un iglu, să călărească o cămilă prin deșert, să mănânce testicule de taur sau să prindă canguri în Australia. PIlkington a scris mai multe cărți despre aventurile sale, cărți cu foarte mult umor, de aia au și fost vândute în milioane de exemplare. Mie mi-a căzut în mână The Further Adventures of an idiot abroad, unde Pilkington scrie despre cele o sută de chestii pe care trebuie să le faci în viață înainte să mori. Cele mai multe sunt legate de călătorii, te-ai prins deja.