Momente clasice din România care îți arată de ce nu putem avea lucruri frumoase

Când crezi că România nu merge înainte, uită-te peste astfel momente și gândește-te că mai mereu reușim să fentăm bunul-simț.
22.1.17
România e ca o vacă de muls și mulți o fac cum cred mai bine. Fotografie de Dennis Jarvis via Flickr

Suntem de 10 ani în Uniunea Europeană și chiar s-au schimbat multe lucruri în bine în România. Asta nu înseamnă că adevăratele valori românești au dispărut. Ba mai des decât ar trebui, pare că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Probleme se găsesc la tot pasul, iar acolo unde s-a intervenit cu soluții (mai bune sau mai deficitare), cineva a venit și a făcut rahatul praf. Nu neapărat din motive care țin de organizare sau ceva, ci mai degrabă din cauză că unii oameni sunt fie nerecunoscători, fie pur și simplu nesimțiți.

Dacă stai să te uiți peste genul de știri care reflectă atitudinea asta, cel mai probabil o să te enervezi. Sau o să faci haz de necaz, una din două. Tocmai de-aia am zis că merită să adun cele mai memorabile momente în care românii au ales să-și bată joc de bunăvoința altora. Unele au doza perfectă de tragicomic și sunt genul de scenarii pe care n-ai cum să le inventezi. Altele sunt din altă ligă și, probabil, te vor indispune. Eu te-am avertizat, așa că mai departe te invit să citești și să vezi unde-ți recunoști rudele sau vecinii ăia pe care îi urăști.

Lopețile pentru deszăpezire sunt un cadou nesperat la început de an

Satele brăilene Țepeș Vodă și Esna s-au numărat printre localitățile cele mai afectate de viscolul ăla urât de anul acesta. Astfel, pe 13 ianuarie, o fundație umanitară s-a mobilizat să le ofere sătenilor 350 de kituri care cuprindeau lopeți și roabe pentru deszăpezit. Normal, ideea era să ajungă un astfel de kit la fiecare curte, numai că nah, niciodată nu e atât de simplu precum pare.

Citește și: De ce e normal să ieși la deszăpezit în România, chiar dacă ești femeie

Astfel, mai mulți oportuniști s-au îngrămădit ca niște oi turbate la roabe și lopeți. Nu pentru că era stocul limitat sau ceva, ci pentru că era rost de o ciupeală. Unii mai cu tupeu s-au pus de mai multe ori la coadă, dar nu ca să-i dea la televizor, după cum spunea cândva un mare intelectual, ci ca să adune în curți cât mai multe roabe și lopeți. Explicațiile au fost foarte sincere, gen „Aveți două, dar ați mai luat una." „Păi nu merităm?". Bieții săteni, câtă zăpadă să fi fost în curțile alea încât aveau nevoie de mai multe kituri ca să facă față? Haha, nu de zăpadă le ardea. Și-au vândut kiturile cu vreo 50 de lei bucata.

Șoferii care se miră că ninsoarea și viscolul blochează drumuri

În anii buni, ianuarie e luna perfectă pentru a salva ratinguri cu reportaje despre cât de nasoală e iarna. Din fericire, în ultimii ani măcar au funcționat activările de cod și difuzarea de avertismente, chiar dacă deszăpezirea încă nu e la nivel de UE. Dar, hei!, românul nu e prost să asculte, așa că tot s-a pus cu curul în mașină și a plecat la drum. Apoi ISU a fost nevoit să intervină și să-i transporte pe idioți în zone ceva mai bune.

Ca de obicei, omul nostru a dat dovadă de foarte multă recunoștință, deci s-a plâns că e transportat în camion cu prelată, pe ger, „ca niște animale". Sincer, din partea mea putea să-i lase în câmp. Nu știu cum se face, dar, în ciuda avertismentelor, șoferii sunt în continuare luați prin surprindere de iarnă mai ceva decât autoritățile. Și da, ar fi mișto să fii dus din viscol la adăpost într-o mașină încălzită, cu masaj în scaun și masă caldă servită înăuntru, dar oamenilor care te scapă din probleme le pasă mai mult de viața ta decât de confortul tău.

Pompierii vin să scoată apa din curți, oamenii vin să facă mișto

După zăpada de „Iad alb" din ianuarie, vin și niște inundații înainte de Paște. Probabil că e o poveste mai veche decât neamul dac. Vine viitura și gospodăriile sunt inundate, fără ca cineva să învețe ceva din anii precedenți. Sunt mai mereu aceleași locuri predispuse inundațiilor, dar vrednicii cetățeni se culcă mai mereu pe aceeași ureche surdă că oricum sar autoritățile în ajutor. În Zorleni, Vaslui, s-a repetat scenariul și niște echipaje de pompieri au fost trimise să ajute la evacuarea apei.

Locuitorii au preferat să se uite la pompieri și să se hlizească. „Foarte muncitori, el e cel mai muncitor din toți, ia uitați-vă la el HAHAHAHA". Glume, miștouri, râzi de mori, ce să zic. În fiecare an, viitura îi ia prin surprindere, se plâng că i-a bătut Dumnezeu și când primesc ajutor, își dau coate că muncesc sclavii pentru ei. Ce e mai trist e că prin comentarii la clipul respectiv sunt destui care țin partea sătenilor, pentru că de-aia îi plătim pe pompieri, să dea la lopată pentru toate putorile.

Cetățeanul care a jucat fondurile europene la păcănele

Un tip de 30 de ani s-a gândit că i-ar prinde bine niște fonduri europene pentru a-și finața ferma lui de bovine. Prin 2014 a profitat de programul „Instalarea tinerilor fermieri" și a obținut suma de 24 000 de euro. Asta, așa, în caz că te întrebai ce a făcut UE pentru România și dacă într-adevăr românii știu să acceseze fonduri.

Citește și: Lucruri pe care toți le urâm la cei mai buni prieteni ai noștri

Bineînțeles că știu, numai că individul ăsta s-a împedicat în proces. O treime din suma respectivă a folosit-o să-și plătească ceva datorie și restul i-a băgat la păcănele. Ah, da, ca să nu zică lumea că a făcut o investițe proastă, a trântit, totuși, un grajd, numai că acesta nu era prevăzut în proiect. Între timp, a fost trimis în judecată de DNA și i s-a pus sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile.

Asistații sociali refuză joburi, pentru că munca înnobilează doar fraierii

Genul ăsta de caz e destul de popular și am ales două exemple grăitoare. O firmă de confecții din Botoșani a oferit localnicilor din Dângeni posturi pe 1 000 de lei, transport gratuit, bonuri de masă și calificare pentru începători. Din 50 de posturi propuse, au fost ocupate vreo 14. Au fost și explicații pe măsură, cum ar fi „nu, nu, e greu, nu-i că-i ușor că o mai fost lume din sat și o renunțat" sau banii ăștia îi pot face și acasă, stând cu o vacă sau cu ceva și n-are rost să mă trezesc dimineața și să merg 8 ore și să vin înapoi".

Totuși, dacă te gândești că 1 000 de lei e un salariu mic, o să-ți mai dau un exemplu în care oferta a fost mult mai bună. În comuna Iana din Vaslui sunt 400 de asistați social din care 11 au acceptat să se angajeze. Bine, din ăia 11 s-au mai răzgândit câțiva și până la urmă firma de recurtare n-a făcut nimic. Salariul era de 1 500 de lei, cu transport inclus, cazare și două mese pe zi.

Citește și: Cum e să lucrezi într-un call center din România când ești student

Motivele pentru care s-au tras pe cur au fost că e salariul mic, că e departe și că „par eu prost, dar nu așa deștept". De fapt, ce au vrut oamenii ăștia să zică e că le este mai bine să trăiască dintr-un ajutor social de căcat, pentru că n-au cum să moară de foame cu găini și legume în curte. Banii ăia se duc pe alcool și țigări și au tot timpul din lume să stea degeba pe banii statului, adică ai celor care plătesc taxe și se duc la muncă 8-10 ore pe zi.

„Noaptea Cărților Deschise" a fost excelentă ca să strângi niște maculatură

Acum trei-patru ani, evenimentul ăsta a fost în Centrul Vechi și la Universitate și ideea părea bună, cel puțin la început. Mai multe cărți ar fi fost puse pe jos și lumea ar fi trebuit să-și aleagă un exemplar cu care să plece și să-l citească. Poți să vezi chestia asta și ca experiment social: cum convingi români să pună mâna pe cărți, chiar dacă n-ai certitudinea că vor și citi.

Cum era de așteptat, odată cu tăierea panglicii care îngrădea cărțile de pe jos, s-au năpustit toți peste „cultură". Adunat maculatură cu nemiluita, unii în plase și sacoșe, alții cu brațul, ceea ce te-ar putea face să crezi că suntem un neam nesăturat de intelectuali. Numai că sunt studii care arată că 42% din români sunt analfabeți funcționali. Cred că poți deja intui câți au citit cărțile culese de pe jos.

Copacii cu haine au fost pentru săraci și pentru cine prinde

Asta este una din chestiile mele preferate de pe YouTube. Nimic nu surprinde mai bine spiritul românesc decât aceste două doamne din clip. Povestea e simplă. Câțiva tineri din Iași au vrut să facă o faptă bună, așa că au îmbrăcat copacii în haine groase pentru oamenii săraci. Sigur, hainele respective nu au ajuns pe mâna celor mai nevoiași oameni.

Primul exemplu e o femeie de etnie romă, decent îmbrăcată, dar tot mai culege niște geci pentru că „mai am copii, mai am copii". Apare o altă tanti care nici măcar nu încearcă să mintă. „Nu că n-avem, dar dacă s-a oferit ocazia…" D-aia zic, genul ăsta de acțiuni umanitare încă nu funcționează în România. Și asta nu pentru că persoanele cu nevoi au dispăut, ci pentru că sunt alții pur și simplu mai hrăpăreți și mai descurcăreți decât alții.

Furtul din donațiile destinate victimelor de la Colectiv

Incendiul de la Colectiv a marcat România cum niciun alt eveniment din ultimul sfert de secol n-a făcut-o. Din păcate, mai des decât ar trebui, românii căcănari au încercat să profite și de acest moment.

Au fost foarte multe evenimente caritabile pentru răniții din Colectiv. Un exemplu a fost concertul susținut de Angela Gheorghiu prin care s-au strâns 50 000 de euro din vânzarea biletelor, evident, bani destinați pentru victime. Sorin Sărarul, omul a cărei firmă s-a ocupat de vânzarea biletelor, a dispărut cu banii și a fost dat în judecată pentru asta. A pierdut, numai că firma lui a intrat în insolvență. Sigur, momentan își continuă activitatea bine-mersi, prin alte firme și forme de colaborare. Cei 50 000 nu au fost încă recuperați.

Din păcate, n-a fost singurul caz de genul. Mai există și mici găinari care încearcă să ciupească câte ceva de pe urma tragediei. Cum ar fi tipul ăsta care s-a dat pe rând, manager la Goodbye to Gravity, chitarist la aceeași trupă, frate cu cineva din trupă și tot așa, în speranța că cineva îl crede și aruncă cu bani în el.

Proteste pe care unii și alții le-au vrut deturnate

Dacă n-ai trăit ca un pustnic în ultimii doi ani, știi că după Colectiv au fost proteste în Capitală. Deși scopul a fost unul bun, cel mai urât lucru care s-a putut întâmpla a fost acea tentativă de a transforma mișcarea într-un miting „anti-Iohannis". Manifestația, în mare, a fost cu câteva zeci de mii de persoane care au protestat împotriva clasei politice, la pachet cu Guvernul Victor Ponta și primarul sectorului 4 Cristian Popescu Piedone.

Citește și: Protestul de miercuri, din București, a rezistat tuturor manipulărilor partidelor și ale securiștilor

Pe lângă marșurile, lozincile și adunările contra politicienilor au apăut diverse grupulețe, unele formate din vârstnici, altele au avut un lider cu portavoce sau au venit cu pancarte dubioase. În a șasea zi de protest, la cerere, a venit și Iohannis în mulțime, numai că s-a trezit huiduit de diversioniști și s-a cărat rapid. E drept, toate aceste proteste nu au fost deturnate în adevăratul sens al cuvântului, dar tot nu-ți cade bine să știi că te agiți pentru o schimbare și te trezești cu tot felul de ciudați care încearcă din toate puterile să-ți năruie speranțele.

La finalul listei vei spune că urăsc eu prea mult România sau că în mine nu curge sânge de dacă. Realitatea e că dacă cineva nu-ți arată cum țepuiesc alți cetățeni legea și bunul-simț, vei crede propaganda site-urilor obscure și politicienilor, că suntem un popor ales și o adevărată grădină a Maicii Domnului. Suntem și așa, și așa, dar cu siguranță avem un simț ascuțit ca să detectăm modurile în care putem fenta oameni, sisteme și bunăvoința.

Citește mai multe despre România:

Am încercat să-mi fac buletin în România și am înțeles cum te calcă-n picioare birocrația

Cum se vedea România în presa străină din 1990

Uite o listă cu toate facultățile repetente din România, care nu te merită ca student