FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Ce înseamnă descoperirea celei mai vechi culori din lume

Asta ne-ar putea ajuta să înțelegem de ce viața s-a dezvoltat atât de greu.
O fiolă cu cei mai vechi pigmenți intacți din lume. Imagine: Australian National University 

Articolul a apărut inițial pe Motherboard.

O echipă de cercetători de la Universitatea Națională Australiană a anunțat că a descoperit cea mai veche culoare văzută vreodată în istoria geologică. Pigmenții, cu o gamă de nuanțe de la roșu la violet, și roz când erau diluați, au fost descoperiți în Sahara, în nordul Africii.

O mică precizare: evident, rocile au existat pe Pământ de mai bine de 1,1 miliarde de ani și rocile sunt colorate. Atunci când cercetătorii spun cea mai veche culoare de pe Pământ, ei se referă la pigmenți biologici, adică cea mai veche culoare produsă de organisme vii.

Publicitate

Așa cum explică într-o lucrare publicată în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences, pigmenții au fost izolați din fosile moleculare de clorofilă, secretați de organisme vechi, cunoscute drept cianobacterii.

Cercetătorii au descoperit clorofila după ce au spart roci vechi de un miliard de ani și au extras din praf fosile moleculare de porfirină. Descoperirea în sine e remarcabilă, ținând cont că organismele antice, cum ar fi bacteriile și algele, nu lasă urme fosilizate ușor de identificat. Așa că, în loc să caute bacteriile și algele, cercetătorii au căutat urme biologice fosilizate, cum ar fi porfirine, care indică producția de clorofilă.

Descoperirea este un pas important în a răspunde la întrebarea de ce organismele mari și active nu trăiau în oceanele de pe Pământ și acum un miliard de ani. O ipoteză sugerează că motivul ar fi fost lipsa unor surse de alimente, cum ar fi algele planctonice. Deși acest tip de alge este încă destul de mic, e, totuși, aproximativ de o mie de ori mai mare decât cianobacteriile care au produs clorofila descoperită de cercetătorii australieni.

Noul studiu oferă dovezi relevante pentru această teorie și demonstrează că oceanele Pământului erau dominate de cianobacterii, care nu ar fi putut să ofere suficientă energie pentru a susține forme mari și complexe de viață. De abia după ce alte surse de nutriție mai mari au apărut, cum ar fi algele planctonice, condițiile au fost favorabile pentru dezvoltarea organismelor mai complexe.

„Oceanele de cianobacterii au început să dispară acum vreo 650 de milioane de ani”, a spus Jochen Brocks, un profesor asociat de Științe ale Naturii de la Universitatea Națională Australiană. „Algele au început să se extindă rapid și au oferit un boost de energie necesar pentru evoluția ecosistemelor complexe, în care animalele mari, inclusiv oamenii, au putut să se dezvolte pe Pământ.”