Publicitate
istorie

Prostituata scriitoare care a luptat pentru dreptul persoanelor de culoare la vot

Endesha Ida Mae Holland a avut o poveste de viață incredibilă pe care n-o s-o găsești în manualele de istorie.

de Adebukola Ajao; translated by Oana Maria Zaharia
08 Februarie 2018, 5:00am

Ilustrație de Andrea Pippins

Istoria mișcării drepturilor civile e plină de poveștile extraordinare ale unor persoane de culoare extraordinare care au luptat pentru justiție socială. Și totuși, femeile de culoare, mai ales cele care nu se potrivesc în stereotipul activistului, rămân adesea în afara manualelor de istorie. După cum a scris academicianul afro-american Charles Payne în I’ve Got the Light of Freedom, o mișcare nu există dacă oamenii obișnuiți – în special femeile – nu luptă pentru ea.

Curajoasele Anne Moody, Daisy Bates, Ella Baker, Septima Clark, Fannie Lou Hamer, Anne Devine, Diane Nash și June Johnson sunt doar câteva dintre eroinele ignorate ale mișcării pentru drepturile civile și libertatea persoanelor de culoare. Femeile de culoare au jucat un rol important în câștigarea dreptului la vot în anii ’60, dar acest rol n-a fost recunoscut în istoria scrisă sau media mainstream. Endesha Ida Mae Holland a fost una dintre acele femei.

Holland, care a murit în 2006, a fost profesoară, dramaturg, scriitoare și activistă. A fost o sudistă care a crescut în sărăcie, lucrătoare sexuală, mamă și deținută. Până la urmă, și-a transformat extraordinara poveste de viață într-o piesă de teatru și o carte autobiografică, ambele cu același titlu: From the Mississippi Delta. Și deși nu e menționată des în cărțile de istorie, ar merita să fie, pentru că reprezintă marea majoritate a activiștilor din vremea ei – oamenii obișnuiți.

Holland s-a născut în 1944 în Greenwood, Mississippi – un oraș tipic din Sud, cu 50 000 de locuitori pe vremea aceea, dintre care două treimi erau negri. La momentul respectiv, 95 de procente din populația albă avea drept de vot, spre deosebire de doar două procente din populația de culoare.

Holland și familia ei nu aveau prea multe. Dar deși locuiau într-o colibă infestată cu gândaci, Holland avea aspirații mari – visa să plece din Deltă și să se mute în Nord, cum au făcut milioane de persoane de culoare în timpul Marii Migrații. Aceste vise i-au fost zdrobite la vârsta de 11 ani, când angajatorul ei alb, de al cărui copil avea grijă, a violat-o. După care i-a întins o bancnotă de cinci dolari.

Ca să nu continue să suporte acest abuz, Holland a demisionat și a devenit lucrătoarea sexuală. Le cerea bărbaților albi zece dolari și bărbaților de culoare cinci. În scurt timp, a rămas însărcinată și a născut un copil la vârsta de 16 ani. Mai târziu, a fost arestată pentru acte violente și furt și și-a petrecut ultimii ani din adolescență în case de corecție pentru tineri delincvenți.

După ce a ieșit din închisoare în 1963, Holland și-a reluat activitatea ca lucrătoare sexuală. Apoi, într-o zi, în timp ce căuta clienți pe stradă, a urmărit un trecător pe care încerca să-l seducă până la un birou pe care scria „Comitetul Nonviolent de Coordonare al Studenților”. Bărbatul pe care îl urmărise era Bob Moses, renumitul lider al CNCS, o grupare care se plimba prin tot Sudul ca să înregistreze persoanele de culoare pentru vot. Când a intrat în Biroul Libertății, Moses a condus-o la un birou și i-a dat o mașină de scris. În momentul acela, Holland s-a alăturat mișcării și traiectoria vieții i s-a schimbat. Am reușit să îmi schimb viața fiind eu însămi și făcând exact ceea ce făceam. „Intrasem în echipă și aveam responsabilități la fel ca toți ceilalți.”

În autobiografie, Holland povestește cum a luptat alături de Bob Moses și alți lideri negri din diverse organizații pentru a strânge votanți negri din tot statul Mississippi. Menționează că între 1963 și 1964 a devenit reprezentantă CNCS în Greenville și a început să meargă în Sud ca să participe la marșuri. Din acest motiv, a fost bătută și hărțuită de poliție. Până în Vara Libertății din 1964, Holland fusese arestată de peste zece ori în baza unor acuzații precum tulburarea liniștii publice, incitarea la revolte și participarea la proteste fără autorizație. Uneori primea bani de la CNCS, dar tot era nevoită să activeze ca lucrătoare sexuală ca să se întrețină, mai ales că mâncarea, hainele și produsele de igienă feminină se găseau greu.

Eforturile lui Holland pentru drepturile civile n-au trecut neobservate. În februarie 1965, casa ei din copilărie a fost incendiată, iar activista e convinsă că autorii incendiului au fost Ku Klux Klan. În casă era mama ei, o moașă foarte îndrăgită de comunitate, care era țintuită într-un scaun cu rotile. Aceasta a suferit arsuri grave și a murit câteva zile mai târziu, scrie Holland. În ziua aceea, Holland și-a jurat ei înșiși și mamei ei că își va face viața memorabilă. „O să fiu Cineva. Îți jur, mamă – o să fiu Cineva”, a scris în autobiografie.

Și s-a ținut de cuvânt. A absolvit Universitatea din Minnesota în 1979 cu o diplomă în studii despre cultura de culoare. În 1984, a absolvit un master în studii americane, urmat de un doctorat în același domeniu în 1986. Așadar, a acumulat douăzeci de ani de educație.

Când a murit, în data de 25 ianuarie 2006, la vârsta de 61 de ani, era profesoară la Universitatea din California de Sud, unde a predat timp de un deceniu în departamentul de teatru. Viața ei a fost elogiată în New York Times și nu va fi uitată niciodată de fanii pieselor ei de teatru Fanny Lou (1984, Miss Ida B.Wells (1984), Prairie Women (!984), Second Doctor Lady (1980) și From the Mississippi Delta (1987), majoritatea inspirate din experiențele ei de viață.

Din păcate, e foarte rar menționată în contextul mișcării pentru drepturile civile. Nu auzim prea des, la ora de istorie, povești ca a ei: o fostă lucrătoare sexuală care a devenit o activistă renumită în comunitatea ei, care s-a alăturat mișcării și „pentru că aveam ocazia să mă dau mare cu hainele mele împrumutate”, a scris Holland. Ea și mulți alții care s-au oferit voluntari pentru CNCS au încurajat o grămadă de persoane de culoare să nu se lase intimidate și să își folosească dreptulde vot.

Dacă am introduce mai multe personaje obișnuite și complexe precum Holland în poveștile despre mișcarea drepturilor civile, ne-am înțelege mai bine propriul nostru potențial de a contribui la schimbări sociale revoluționare, indiferent de mediul în care am trăit. După cum scrie Holland: „Dacă ai fost curvă, fă-te și doctor. Dacă ai rănit un om, vindecă-i pe alții. Lumea a început cu nașterea ta și poate fi orice îți dorești să fie.”