Publicitate
Știri

Tot ce trebuie să știi despre banii pe care PSD vrea să ți-i dea ca să arate că ține cu tinerii

Sigur, sigur, banii ăștia nu vor ajunge la oamenii care chiar au nevoie de ei.

de Răzvan Filip
04 Iunie 2018, 10:53am

Fotografie de Alexandru Dobre / Mediafax

PSD este în mijlocul unui scandal mare cât casa după decizia CCR privind revocarea Codruței Kovesi, așa că vestea asta e gândită să-ți mai calmeze dracii, pe ideea: „vor pesediștii să pună mâna pe justiție, dar măcar fac ceva pentru tineri”. Acest „fac ceva pentru tineri” (eventual, ca să nu mai iasă în stradă) pare a fi toată strategia din spatele programului anunțat de Guvernul Dăncilă, care urmează să fie adoptat zilele astea, prin care statul va da credite cu dobândă zero românilor care vor „să investească în dezvoltare personală”.

Cum și eu sunt tânăr, am zis ia să vedem ce este cu banii ăștia și cum pot să pună oamenii ca mine mâna pe ei. Așa că am luat la puricat propunerea de act normativ și după aceea am cerut niște lămuriri de la un economist independent.

De ce vrea statul să-ți dea bani cu dobândă zero?

Scopul proiectului sună pompos: acela de a crește ocuparea și mobilitatea forței de muncă în rândul tinerilor, îmbunătățirea tranziției de la școală la locul de muncă, creșterea nivelului de calificare, „stimularea cetățenilor pentru a investi în propria dezvoltare sau a familiilor lor” și sprijinirea persoanelor care urmează o formă de învățământ sau cursuri de reconversie profesională.

Sună frumos, un soi de „să fie bine ca să nu fie rău”, dar se nasc automat și niște întrebări. Practic, prin propunerea unui astfel de program, statul recunoaște că a eșuat, cel puțin parțial, în misiunea sa de a-și pregăti tinerii pentru viața profesională. Pentru că, teoretic, ăsta-i unul dintre scopurile sistemului de învățământ, de a ne asigura tranziția către câmpul muncii.

Acum vine Viorica Dăncilă și-ți spune că e posibil ca cei 17 ani de învățământ gratuit (liceu, facultate și master) de care poți dispune în România să fie insuficienți. Iar statul trebuie să mai pompeze niște bani în plus în fundul tău. De ce? Ca să te dezvolți personal, lol.

Pentru ce primești banii de la stat?

Statul îți dă banii ăștia ca să-ți plătești cursuri de specialitate, calificare și pregătire profesională, plus taxele de studii aprofundate în universități românești (master, doctorat, MBA), plata cărților, rechizitelor, revistelor de specialitate, taxele la manifestări științifice și concursuri românești etc.

Astea-s cheltuielile eligibile prevăzute la secțiunea educație. Statul se laudă că va asigura credite și pentru achiziții culturale, precum abonamente la cinema, teatru sau bibliotecă; că vor fi decontate medicamente, analize și intervenții chirurgicale ce nu-s acoperite de asigurarea obligatorie de sănătate, plus echipamente sportive sau abonamente la sala de fitness. Ba mai mult, de parcă Prima Casă nu era de ajuns, prin acest program vei putea accesa inclusiv credite pentru achiziționarea sau renovarea/modernizarea unei locuințe.

Fotografie de Artur (RUS) Potosi via Flickr

Cine vor fi beneficiarii creditelor cu dobândă zero?

Dacă ai între 16 și 26 de ani, vei putea accesa credite de până la 40 000 de lei, plus încă 20 000 dacă ești angajat sau te angajezi în perioada derulării programului. Aceeași regulă se va aplica și-n cazul persoanelor de 26-55 de ani, doar că valoarea maximă pe care o vor putea accesa inițial este de până la 35 000 de lei.

Potrivit lui Viorel Ștefan, vicepremier în cabinetul Dăncilă și fost ministru al Finanțelor, dobânzile și comisioanele bancare vor fi suportate integral de stat, astfel că, din perspectiva beneficiarului, dobânda va fi zero.

Garanția va fi și ea acoperită de stat în proporție de 80%, restul de 20% urmând să fie asigurat de beneficiar sau de un co-debitor.

Ce înseamnă asta?

De exemplu, dacă împrumuți 10 000 de lei pentru a plăti nu știu ce curs de calificare, dar nu rambursezi banii pentru că ești șomer și n-ai de un’ să-i scoți, banca de la care ai împrumutat are dreptul să te urmărească doar pentru 20% din sumă, adică 2 000 de lei.

Iar dacă n-aveai loc de muncă de la bun început, de când ai accesat creditul, va trebui oricum să mergi la bancă însoțit de un co-debitor (o rudă, un prieten), care să garanteze că „da, băi, dacă ăsta n-are cu ce rambursa, veniți la mine pentru restul de 20%”.

Foarte avantajoasă se anunță și perioada de grație prevăzută de program - maximum cinci ani. În caz că nu știai, perioada de grație e intervalul de timp dintre momentul utilizării creditului și data începerii rambursării acestuia.

Așadar, dacă ți se pare că-n tinerețe ai ales prost facultatea, Viorica îți oferă o a doua șansă: în cinci ani ai timp berechet să termini o nouă facultate, ba chiar și un master dacă ne raportăm la cele cu durată de studiu de trei ani, adică majoritatea celor socio-umaniste.

În ăștia cinci ani, tu nu trebuie să scoți un leu din buzunar. Abia după terminarea perioadei de studiu va trebui să începi rambursarea împrumutului. Asta dacă vrei și ai cu ce, pentru că, așa cum am arătat anterior, presiunea de a te angaja pentru a returna banii e minimă când statul se laudă că acoperă 80% din garanție. Pentru restul de 20% îți fraierești părinții să se bage drept co-debitori și aia fost, ai scăpat de încă o responsabilitate.

Cum vei putea pune efectiv mâna pe bani?

Potrivit documentului făcut public de guvern, programul se va derula sub forma unui „credit cu trageri multiple în maxim 5 ani de la acordarea creditului”.

Ideea e că nu vei primi bani direct în contul personal. Să zicem că vrei să faci un curs de Photoshop sau Adobe Illustrator, pentru că mereu ai vrut să fii artist și te-ai săturat să învârți exceluri la corporație.

Dacă nu te ține buzunarul, îi poți solicita organizatorului cursului o factură. Odată căpătată această factură, mergi cu ea la bancă, care, în baza programului „Investește în tine”, va vira banii către furnizorul cursului.

Există și varianta în care tu ai deja banii pentru curs, dar nu vrei să-i spargi. Să zicem că-i țineai pentru înmormântarea bunicului. În cazul ăsta, plătești din banii tău, ca apoi să mergi cu factura fiscală la bancă, unde costul cursului va fi decontat în întregime.

Fotografie de Un Bolshakov via Flickr

Ce spun criticii proiectului

Economistul Bogdan Glăvan spune că, deși la nivel declarativ totul pare bine și frumos, proiectul prezintă din start o serie de probleme. În primul rând, nu crede că programul îi va ajuta neapărat pe cei mai defavorizați dintre români, așa cum pretinde guvernul.

„Degeaba spune guvernul că ar fi eligibili opt milioane de români, e o iluzie. Cea mai mare parte a românilor, în special cei din mediul rural, nici nu vor aplica, nu au nicio treabă. E o finanțare pentru persoanele relativ educate, care pot îndeplini aceste formalități cu ușurință, le pot stăpâni și manevra. Scopul programului, de fapt, este self-defeating, ca să zic așa. El oferă un mijloc celor care deja dispun de mijloace. Nu-mi imaginez că de pe urma lui majoritatea beneficiarilor vor fi din rândul persoanelor care nu au liceul terminat sau n-au facultate, trăiesc în mediul rural și așa mai departe”, zice Glăvan.

Apoi, nu-i convins nici că am putea pune semnul egal între programe de genul acesta și așa-numitele „student loans”, prin care sunt finanțate studiile tinerilor din Marea Britanie și Statele Unite.

„E mult mai lax decât acele împrumuturi de studiu din Statele Unite sau Marea Britanie. Deși valoarea este relativ mică față de sumele cu care se îndatorează americanii, la noi distorsiunea e mai profundă, pentru că împrumutul este socializat total din moment ce beneficiază de garanție de 80% și dobânda este zero. Deci banca nu are niciun fel de risc. Deși nu cred că s-au consultat cu băncile în elaborarea proiectului, mi se pare un program excelent pentru ele, eu aș vrea să fiu bancher în momentul de față și să fie astfel de programe. Ar însemna că aș avea asigurat un business non-stop, în care sunt plătit la comision.”

De câți bani va fi nevoie pentru acordarea acestor credite?

Deocamdată nu se știe cât ne va costa pe noi, toți ceilalți, ideea asta strălucită a guvernului PSD.

Unii vorbesc de 1,5 miliarde pe an (adică 0,5% din bugetul consolidat), pe toată durata programului. Un cadou de toată frumusețea pentru industria bancară, venit din partea unui guvern ce pretinde că-i social-democrat și reprezintă interesele oropsiților.

În final, Bogdan Glăvan e de părere că o astfel de măsură nu poate fi interpretată decât într-o logică politică:

„Măsurile de genul sunt foarte raționale din punct de vedere politic, scopul lor e să mențină entuziasmul la un nivel ridicat, să mențină suportul guvernării. Poate fi chiar un instrument de negociere contra altor măsuri. Putem să ne imaginăm că această măsură e pastila bună după pilula amară, cea cu fondul de pensii. Pentru a liniști băncile și publicul, în sensul ăsta o văd.”

Tagged:
Features
Política
credit
économie
PSD
Bani
piata muncii
dezvoltare personala
ccr