Publicitate
bani

Generația Z e mai deșteaptă decât tine

Generația post-milenială știe să economisească bani, să găsească cele mai bune oferte și să-și planifice viitorul.

de Becky Ferreira; translated by Oana Maria Zaharia
03 Aprilie 2018, 4:00am

Ilustrație de Koji Yamamoto

Din noua generație se desprind noi lideri, de la activista Never Again Emma Gonzalez la Haile Thomas, care a fondat HAPPY ORGANIZATION ca să promoveze o viață sănătoasă. Mihir Garimella, care creează drone-salvamari, la Xiuhtezcatl Martinez, care dă în judecată guvernul american pentru neglijență vizavi de schimbările climatice.

Definită ca generația născută între jumătatea anilor 1990 și sfârșitul anilor 2000, categoria de vârstă poartă multe porecle, dar cea mai populară dintre ele e generația Z.

Așa-numiții nativi „digitali”, tinerii din generația Z s-au născut și au crescut în era internetului; perspectiva lor asupra lumii e influențată de schimbări profunde în cultura geopolitică aduse de Marea Recesiune. După cum au demonstrat prin candoarea și atitudinea lor, tinerii care au supraviețuit masacrului din Parkland, Florida, sunt profund preocupați de cauze sociale, dar au și o abordare pragmatică în rezolvarea acestor probleme.

Aproape patru din cinci membri ai generației se identifică drept liberali sau moderat liberali în privința problemelor sociale, conform raportului din 2016 Generation Z Goes to College întocmit de cercetătoarele Corey Seemiller și Meghan Grace. Dar acești tineri sunt diferiți de mileniali la capitolul financiar: 83 de procente se consideră conservatori în ce privește banii.

„Au prins marea criză financiară”, mi-a zis la telefon politologul Jeff Brauer de la Keystone College. Părinții lor au vorbit deschis despre asta. „Au fost nevoiți să facă sacrificii pe care milenialii nu le-au făcut, le-a fost greu să-și permită tabere de vară sau excursii cu școala.

Înțeleg mult mai bine realitățile financiare dure. Părinții lor sau părinții prietenilor lor și-au pierdut joburile – oameni muncitori care au făcut tot ce trebuie, au mers la facultate, s-au educat, au ajuns undeva și deodată au pierdut totul”, a adăugat Brauer. „Nu mai au încredere în economie și în angajatorii instituționali tradiționali.”

Iar acum că cei mai în vârstă din acest grup pot vota, au absolvit facultatea și au intrat în câmpul muncii, își vor exercita influența asupra societății. Iată câteva feluri în care această generație ascendentă va modela viitorul.

Economiile

Una dintre cele mai dramatice schimbări dezvăluite de noile studii e că generația Z are o abordare conservatoare a finanțelor. Ar face orice să evite să-și facă datorii și se îngrijește de pensie de la o vârstă mai mică decât a părinților lor.

Faptul că s-au născut în era digitală înseamnă că sunt experți în găsirea de oferte mișto: „Știu că pot obține oricând und eal mai bun. Sunt conștienți de valoarea banilor și știu să-i folosească eficient”, a zis Brauer. Și asta înseamnă că sunt niște clienți mai pretențioși.

Conservatorismul fiscal are și implicații politice: „Votul tinerilor înclină tot mai mult spre dreapta, iar asta spune că generația Z începe să aibă impact”, a zis Brauer. Iar lipsa lor de încredere în marile instituții îi va face să tragă la răspundere guvernul cu privire la chestiuni financiare. Dar cum majoritatea sunt prea tineri ca să voteze deocamdată, e prea curând să știm sigur ce efect vor avea asupra sferei publice.

Soluții pragmatice > Extremism politic

În serialul 30 Rock, serialul Tinei Fey inspirat din Saturday Night Live, se face o glumă: personajul fostului iubit stereotipic nasol, Dennis Duffy, se autoproclamă „conservator din punct de vedere social și liberal din punct de vedere fiscal” - cu sugestia că asta ar fi cea mai absurdă configurație politică.

Generația Z pare a fi exact opusul, ceea ce înseamnă că nu li se potrivește nici partidul democrat, nici cel liberal. Deși partidul conservator e identificat în mod tradițional ca partidul conservatorismului fiscal, această reputație i-a fost întinată în ultimele decenii, motiv pentru care generația Z caută alte opțiuni în afara celor două partide.

„Cred că republicanii au mai multe șanse cu generația Z decât au avut cu milenarii și că democrații nu pot fi sigur că îi au de partea lor”, a zis Brauer, care a adăugat că tinerii au devenit mai conservatori din punct de vedere fiscal în ultimii ani. „În orice caz, deocamdată sunt tot mai independenți. Nu s-au asociat cu niciun partid”, a zis el.

Generația Z nu e fana extremismului politic, ci le cere liderilor soluții bine documentate mediate printr-un proces cooperativ. „Acești copii vor contribui la stabilizarea extremismului ambelor partide, a zis Brauer. Dacă partidele vor ști să-și joace bine cărțile, o să aibă șanse să-i atragă”, a zis el.

Nu va mai exista loialitate pentru job

Copiii din generația Z au văzut cum persoanele mai în vârstă din familia lor au fost eliminate din companii cărora îli dedicaseră viețile. Așa că nu mai au încredere în ideea tradițională de job de opt ore pe zi cu beneficii confortabile pentru că au văzut că pot pierde totul când compania dă de greu.

Sunt mai adaptați la era digitală decât orice altă generație și știu să-și găsească joburi la fel de ușor cum își găsesc haine, așa că angajatorii vor trebui să lupte ca să-i câștige și să accepte că îi pot pierde oricând dacă alți angajatori le vor face o ofertă mai bună, conform lui David Stillman, co-autor al cărții Gen Z @ Work.

„Diferența cu această generație e că nu li se va mai părea o problemă să se ocupe și de job, și de un hobby”, a declarat Stillman pentru NY Post. Le vor face pe amândouă. Dacă o să-i ia la rost angajatorii, o să le răspundă: „Dacă nu e ok să lucrez la proiecte din afara jobului în timpul zilei, de ce e ok ca tu să-mi trimiți mail-uri după orele de program?”

Antreprenoriatul e pe val

În plus, generația Z e foarte antreprenorială; un sondaj pe mai mult generații al site-ului Monster, la care au participat 2000 de persoane, a descoperit că 49 de procente dintre respondenții din generația Z își doreau propria afacere, în comparație cu doar 32 de procente din celelalte generații.

Mulți au identificat piețe de nișă profitabile sau au înființat start-up-uri înainte să termine liceul, precum surorile Caroline și Isabel Nercaw, care au înființat o companie de săruri de baie, sau adolescentul de 15 ani Mo Bridges, care are propria companie de papioane.

Ca să se asigure că afacerea lor are succes, tinerii din generația Z le cer instituțiilor educaționale să-i ajute să-și găsească joburi după absolvire. Trei din cinci vor să învețe despre antreprenoriat în facultate, conform unui sondaj din 2014 efectuat de Universitatea Northeastern pe o mie de adolescenți. Din acest motiv, facultățile au început să adauge mai multe opțiuni concentrate pe finanțe.

Chiar și cei care nu au de gând să-și deschidă propria afacere vor să se asigure că educația îi va ajuta în carieră pe viitor. „Sunt interesați de o educație mai practică”, mi-a zis Brauer.

Așa că, deși milenarii au fost în atenția publică în ultimii câțiva ani, generația Z e pregătită să influențeze societatea cu propriile valori. Iar sensibilitățile lor unice vor avea consecințe enorme pentru viitorul nostru.