Fotografii cu motelurile triste de la margine de drum
Fotografii de Brett Patman 
Călătorii

Fotografii cu motelurile triste de la margine de drum

O celebrare tacită a lumescului.

Farmecul unui hotel de lux e ușor de înțeles. Puțini dintre noi pot să-și nege atracția față de confortul extrem, lux și comoditate. Motelurile, pe de altă parte, te ispitesc într-un mod complex. Opțiunile bonus doar ar diminua din confortabila, totuși melancolica lor normalitate.

Farmecul banal al motelurilor din Australia a fost imortalizat minunat de către fotograful Brett Patman, a cărui colecție Hotel Motel 101 conține mai mult de 101 moteluri diferite pe o rază de 170 de kilometri de Sydney. În același timp un omagiu adus magnetismului liniștit al motelurilor cât și un studiu al geometriei și formei, imaginile lui sunt o celebrare tacită a banalului.

Publicitate

„Am avut ideea asta timp de mai mulți ani, dar nu știam exact de unde să încep să o pun în practică”, a zis Patman pentru VICE. „Apoi într-o noapte, în timp ce mă uitam la serialul Mindhunter… cele două personaje principale stau la diverse moteluri de trei stele. Cu cât mă uitam mai mult la el, cu atât mi-a crescut inspirația. Apoi, într-o seară am făcut o listă cu moteluri de-a lungul autostrăzii Hume, si m-am apucat direct de treabă.”

I-am pus lui Patman, care conduce Lost Collective – „o arhivă vizuală și scrisă a locurilor uitate și neglijate care se răspândesc în societate” – o grămadă de întrebări despre proiect, inclusiv despre cum a ales ce moteluri să fie în proiect și pe care să le lase de-a dreptul pe marginea străzii.

VICE: Salut, Brett! În primul rând, de ce moteluri?
Brett Patman: Fiecare motel are propria lui savoare distinctă, stil și ciudățenii specifice, și tocmai asta este și esența a ce am vrut să arăt. E chestia aia să creezi ceva frumos din scenele de zi cu zi aparent banale. Marea majoritate a muncii mele are o melancolie jerpelită în ea.

Care au fost reacțiile oamenilor la subiectul tău? Au ieșit mulți fetișiști de moteluri din văgăună?
Cea mai comună reacție a fost atașamentul nostalgic pe care îl au oamenii față de motelurile de trei stele și asocierea lor cu vacanțele de vară petrecute cu familia. Am descoperit în proces că există un mic procent de oameni cu apreciere pentru moteluri; în special pentru semnele lor – știi, acele semne stradale pastel, din neon, tipice anilor 70. Și tipografia distinctă.

Publicitate

Ce anume legat de moteluri sau de portretizarea lor în cultura pop le-a adus fani?
Cred că are legătură cu două lucruri: amintirile din copilărie si televiziunea pop a anilor 70 și 80. Când vorbești despre vacanțele de vară cu familia, apare un anumit sentiment comun [despre moteluri] pentru atât de multe persoane. E un memento pentru o viață mai puțin complicată sau poate timpuri mai plăcute când vremea e mișto și ești liber de orice tip de responsabilitate pentru câteva săptămâni.

Televiziunea a romantizat camerele de motel și nu mereu într-un sens sexy. Creativitatea producătorilor TV a ajutat la clădirea fascinației si atracției prin scene efemere, chiar dacă camerele de motel sunt cunoscute pentru reputația proastă fiindcă nu sunt tocmai cele mai igienice locuri unde poți să stai.

Câte moteluri ai fotografiat în total? Cum ai ales pe care să le fotografiezi?
Am fotografiat 102 moteluri și am vizitat aproape 120. A trebuit să renunt la unele; cateodată era prea întunecat ca să pot face o fotografie, în alte dăți erau prea multe mașini care îmi blocau cadrul. Sau mai erau oameni prin jur și nu voiam să le explic ce făceam eu acolo.

Motelurile erau organizate de-a lungul a trei rute [de autostradă] principale: îndreptate spre nord de Coasta Centrală, la vest de Central Western Tablelands, apoi la începutul coastei de sud a NSW. Am făcut o listă cu toate motelurile din drum sau din apropiere, folosind Google Maps.

Publicitate

Singurul criteriu important de care am ținut cont a fost să fie un motel tradițional, cu recepție de tipul drive-thru, parcare în fața camerelor și cu puține etaje. Am ocolit câteva din lanțurile mai mari de moteluri. Le lipseau aspectul și atmosfera acea personală pe care o găsești doar la motelurile private: statuetele de prost gust, scaunele nepotrivite pentru fumători din fața camerelor, vopseaua pastel. Dar am fotografiat cel puțin 90 la sută din motelurile pe care chiar le-am vizitat.

Articolul a apărut inițial pe VICE AU.