Publicitate
Política Externa

Tot ce trebuie să știi despre protestele violente din Paris

Emmanuel Macron a avut parte de cea mai mare criză din președinția sa.

de Tim Hume; translated by Irina Gache
05 Decembrie 2018, 5:00am

Protestatarii se luptă cu poliția ca parte din demonstrația împotriva măriri taxelor pentru carburanți, în apropiere de Arcul de Triumf în Paris, Franța, pe 1 decembrie 2018. (ELYXANDRO CEGARRA/Anadolu Agency/Getty Images)

O demonstrație de sâmbătă a așa numitei mișcări „vestele galbene” a dus la violențe și vandalizări în urma cărora 130 de oameni au fost răniți, iar pagubele au depășit trei milioane de euro.

Protestatarii s-au mobilizat inițial împotriva cu creșterea taxei pe benzină. Apoi a devenit o mișcare mai largă împotriva managementului economic al guvernului.

„Să faci un gest mic și apoi să bagi problema sub covor, cum tot face el de mai bine de 30 de ani, nu rezolvă cu nimic problemele mai profunde și de structură.”, a spus Benjamin Griveaux, purtătorul de cuvânt al guvernului pentru France Inter Radio. „Totul va reîncepe după alte șase luni.”

1543846097786-Paris3
Gazele lacrimogene îi învăluie pe polițiștii care se confruntă cu protestatarii în timpul unei demonstrații „Vestele Galbene” aproape de Arcul de Triumf, pe 1 decembrie 2018 în Paris, Franța. (Veronique de Viguerie/Getty Images)

Cine sunt vestele galbene?

Gilets jaunes – numite după vestele șoferilor francezi care trebuie ținute în mașini și pe care protestatarii le-au adoptat ca simbol – a ieșit la suprafață, în ultimele săptămâni, împotriva scumpirii prețului benzinei și a taxei lui Macron pe carburant.

Vestele galbene au avut sprijinul spectrumului politic și al întregii țări. Mișcarea de protest se hrănește cu furia presiunilor economice pe care le îndură francezii zilnic, în timp ce Macron, un centrist pro-afaceri și fost broker de investiții, a scăzut taxele pentru antreprenori și cei care câștigă mai mult.

Mișcarea a organizat mai multe acțiuni, de la primul protest de pe 17 noiembrie. Peste 130 de mii de oameni s-au adunat la demonstrații în toată Franța pe perioada weekendului și au blocat inclusiv șase sute de străzi. Luni, mișcarea a tăiat accesul la 11 depozite de combustibil deținute de compania petrolieră Total, lăsând 75 de benzinării pe uscat, a spus compania.

Trei oameni au murit în incidente de la apariția protestelor și peste 260 au fost răniți în toată țara începând cu ziua de sâmbătă.

Cu toate astea, mișcarea pare să aibă sprijinul publicului, cu șapte din zece oameni susținând protestele, conform unui poll făcut de Harris Interactive după violențele de sâmbătă.

Mișcarea nu are o structură de șefie formală. Au apărut aproximativ opt purtători de cuvânt semi-oficiali – care fac negocieri pertinente și mai provocatoare.

1543845863139-Paris1
Mașinile făcute scrum pe o stradă din Paris pe 2 decembrie 2018, la o zi după violențele din timpul unui protest al Vestelor Galbene (Gilets jaunes) împotriva creșterii prețului carburantului și costurilor de trai. (GEOFFROY VAN DER HASSELT/AFP/Getty Images

Ce s-a întâmplat la Paris?

Demonstrațiile din Paris de sâmbătă au erupt în unele dintre cele mai violente confruntări pe care le-a văzut orașul de pe vremea protestelor studențești din 1968, cu mașini în flăcări, case distruse și jafuri prin magazine.

Aproape 190 de incendii au trebuit stinse și șase clădiri au luat foc, a spus Ministerul de Interne, în timp ce protestatarii au vandalizat unele dintre cele mai luxoase zone din capitală, inclusiv Champs-Elysees, Louvre și Place Vendome.

Protestatarii, cu măști de schi, au aruncat cu bombe de vopsea în poliție, care au răspuns cu gaz lacrimogen și tunuri cu apă. Arcul de triumf, un monument pentru cei căzuți în război și simbol cheie pentru republica franceză, a fost desenat cu graffiti și cuvintele „răstoarnă burghezia” și „am tăiat capete pentru mai puțin de atât”.

Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Laurent Nunez, a spus luni pentru postul de radio francez RTL, că unii dintre protestatari „intenționau clar să ucidă”, pentru că au fost găsite ciocane la unii dintre cei arestați și a avut loc un atac violent asupra unui polițist în apropiere de Arcul de Triumf.

Haosul de sâmbătă și natura în crescendo a mișcării îngreunează conturarea unui profil clar al celor responsabili pentru violență.

Miniștrii guvernului spun că extremiștii violenți s-au infiltrat și s-au folosit de campania vestelor galbene ca o scuză pentru comiterea violențelor, în timp ce procurorul parizian Remy Heitz a spus că mulți dintre cei arestați erau bărbați cu vârstele cuprinse între 30 și 40 de ani, care vin din afara Parisului cu intenția de a se bate cu poliția.

A spus că violențele au fost hrănite și de tinerii din suburbiile pariziene care s-au alăturat ca să beneficieze de pe urma scandalului și să se bage la jafuri.

Dar și extremiștii din rândul vestelor galbene au fost responsabili pentru violență. Deși mai multe veste galbene au spus că evenimentele de sâmbătă nu le servesc cauzei, alții au declarat reporterilor că ar continua până îl dau jos pe Macron.

1543846435231-Parris4
O vestă galbenă aruncă cu canistre de gaz lacrimogen ca să ațâte poliția. (Alain Pitton/NurPhoto via Getty Images

Ce face guvernul?

În weekend s-a pus problema impunerii unei stări de urgență ca cea care a fost introdusă după protestele tinerilor din suburbiile sărace în 2005, și după atacurile teroriste din Paris din noiembrie 2015. Dar guvernul s-a îndepărtat de acea opțiune luni.

Macron, care era în Argentina la G20 în timpul crizei din Paris, a spus sâmbătă că nu ar accepta niciodată violența și nu va devia de la politica sa asupra creșterii prețului carburanților, iar o parte din decizie are la bază combaterea schimbărilor climatice.

Asta-l pune pe președinte, care a fost batjocorit de public în timp ce analiza pagubele duminică, pe ruta unei încăierări cu protestatarii. Una dintre purtătoarele de cuvânt ale mișcării, Jacline Mouraud, a spus pentru AFP că eliminarea taxei pentru combustibil „a fost o condiție necesară pentru orice fel de discuție” cu guvernul.

Marți, guvernul de la Paris a suspendat pentru șase luni creșterea taxei pe carburant.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.