Publicitate
joburi

Cele mai dubioase anunțuri de job ale angajatorilor români

Orice ai face, trebuie să fii neapărat femeie tânără.

de Denisa Niță
04 Decembrie 2018, 12:01pm

Fotografie de Ted Murphy via Flickr

Prietenii mei se împart în două categorii, cei peste 30 de ani, care au construit cariere și și-au permis să renunțe la ele pentru ce-i face fericiți, și milenialii care fie au plecat din țară, pentru că voiau să trăiască în condiții mai bune și să câștige mai bine, fie au rămas aici. Și acum se plâng de salariile mici, schimbă job-urile ca pe șosete și stau cu părinții sau locuiesc în apartamente cu colegi.

România e al doilea exportator de migranți, din lume, după Siria. În ultimii șapte ani, 3,4 milioane de români au plecat și mulți dintre ei au între 18 și 30 de ani. O bună parte din tineretul țării muncește pe alte meleaguri, iar 30% din cei rămași susțin că s-ar simți mai împliniți dacă ar pleca, la rândul lor. Și la capitolul șomajului în rândul tinerilor, stăm destul de bine, la nivelul Uniunii Europene, cu o rată de 19,3%.

Înainte să te gândești cum generația mea nu vrea să muncească și cum e cool să-ți dai demisia, dacă mai ții minte ce-ți explica Hostiuc de la Ziarul Financiar, despre mileniali, îți povestesc despre prietena mea Ana. Cu un master în agronomie și o diplomă de bucătar, Ana își căuta un job ca ajutor de bucătar. După mai multe zile, în care a trecut prin zeci de anunțuri de angajare și a trimis mail-uri cu CV-ul, la care n-a primit răspuns, mi-a scris exasperată că dă numai peste porcării.

Așa că am luat portalurile de job-uri la rând și am făcut o clasificare a celor mai dubioase anunțuri de angajare de pe piața românească. Din perioada asta. Sunt sigură că o vânătoare mai îndelungată m-ar face să pun pe hârtie un ghid de „așa nu” pentru departamentele de Resurse Umane de la noi.

videochat
Fotografie de Masha Kotton via Flickr

Toate joburile duc la videochat

Selectează „industria alimentară”, în filtrele care limitează căutarea pe portal, și vei da de câteva anunțuri cu videochat. Selectează „prestări servicii”, „IT”, „media” sau „retail”, că vei da tot peste anunțuri cu videochat.

asistenta-supla

Industria de videochat din România produce în jur de trei sute de milioane de euro anual, iar asta ne pune pe locul întâi în Europa. Pentru că activitatea nu e reglementată de statul român, nu există cifre care să confirme asta, dar oamenii din domeniu estimează că există peste cinci mii de studiouri în țară.

Cel puțin un sfert din anunțurile de pe piață sunt pentru modele de videochat. Clasicele vorbesc de mulți bani, aspect plăcut sau spațiu safe. Dar mai sunt și cele din care afli cum „toți am făcut video chat cel puțin o dată în viață”, atunci când am vorbit cu prietenii sau familia pe Skype.

Mai sunt și anunțurile în care găsești hashtag-ul #moneygirl sau cele în care ți se promite sprijin pentru operații estetice sau vacanțe exotice. ÎN RATE.

Trebuie să fii tipă tânără, ca să-ți găsești un job

operatii-in-rate

Dar promisiunea unei operații estetice în rate e mai de încredere decât anunțurile postate de persoane fizice. Ești fată, curată și lipsită de orice experiență? Poți face masaj unui necunoscut, la domiciliu, pentru două sute de lei pe ședință. Mai ai ocazia să faci curățenie în case sau să fii bonă, dar mai toate presupun să fii femeie tânără.

Dacă nu, poți fi o asistentă pasionată de croitorie, să faci „probe vestimentare pentru excursie riscantă”. Și pentru că sună atât de bine, ar presupune s-o faci voluntar. Sau asistenta managerului vreunei firme obscure, care caută o „tânără prezentabilă, inteligentă și suplă”.

Beneficiile sclaviei moderne: CONTRACTUL

Am rezistat la primul meu job un an, timp în care angajatorul mi-a spus constant cât de mișto e el pentru că mi-a făcut contract de muncă. Patru din cinci angajatori din țară nu găsesc oameni care să le ocupe posturile vacante și suntem pe locul doi în lume în privința deficitului de personal.

În plină criză pe piața muncii, angajatorul român încă tratează contractul ca pe un privilegiu. Majoritatea îl trec la rubrica „beneficii”, lângă salariul motivant și posibilitatea unei cariere fulminante.

Beneficiile sclaviei moderne: SALARIU DE O MIE DE LEI

o mie

Acum, nu știu ce înțelegi tu prin salariu atractiv, dar el începe undeva în jur de 1 000 de lei. Pentru suma asta, poți munci program normal de opt ore pe zi - spre zece, dacă stai departe de serviciu; șapte, dacă găsești un patron darnic sau part-time, care la noi înseamnă și șase ore.

Dacă te gândești că 46% din români câștigă minimum pe economie și că 3 600 de lei e venitul minim al celor mai bogați 1% ai țării, o mie de lei te scot din statistici și te bagă în subzistență. De fapt, suntem o țară de săraci.

calculator
Fotografie de Toms Baugis via Flickr

Beneficiile sclaviei moderne: DOAR OPT ORE DE MUNCĂ

Un alt beneficiu e programul: opt ore pe zi, demodat. Există 12/24, care este ilegal, dacă nu ai și două zile libere consecutive, pentru că depășește norma de ore săptămânale prevăzute de lege. Și mai bine, există varianta a 12 ore pe zi, cinci zile pe săptămână sau ce mai numim sclavie cu contract. Și ai noroc dacă în weekend stai chill, acasă la tine.

Nu-i nimic, Eurostat îți arată că românii muncesc mult, prost și pe puțini bani.

Cerințe esențiale: să fii matinal, tinere!

deschizi-odata-cu-metroul

În mod tradițional, candidatul ideal este entuziast, pasionat, dornic să învețe orice într-o echipă întotdeauna tânără, la fel ca el. Dar în 2018, să fii matinal, pentru că programul tău ar putea începe „la 6 am sau când se deschide primul metrou”. Care se deschide la cinci, dar șasele ăla te ține în suspans, nu-i așa?

Să fii femeie n-a fost niciodată mai benefic

fete-fast-food

Pentru multe dintre job-urile din vânzări, ajută dacă ești fată sau e chiar obligatoriu, iar asta e clar încă din titlu: „fete la fast food”. Seamănă cu titlul unui sitcom de categoria C, dar este un job în Capitală. Și te întrebi cum de se mai plâng femeile că nu au avantaje egale cu bărbații pe piața muncii. Din contră, e musai să fii femeie pentru joburi d-astea care rup norma bunului simț.

Acum, Ana aplică la orice job are un anunț care nu face aluzie la genul ei, nu pomenește de „două mâini stângi” și nu-i scoate ochii cu beneficii inexistente. Fii ca Ana!

Editor: Iulia Roșu