Am fost să mă testez de HIV la primul centru deschis în România într-un club de gay

În București s-a deschis recent primul Checkpoint din România, în incinta clubului gay Queens, destinat bărbaților care fac sex cu bărbați și femeilor transgender. Checkpoint-ul de testare rapidă e un concept inventat la începutul anilor 2000 în Olanda, dar extins deja în numeroase ţări din întreaga lume. Ideea e de a avea un spaţiu sigur, cu teste cu rezultate pe loc, pentru a depista persoanele HIV+ în faze incipiente. La noi, treaba asta a fost adusă de ARAS – Asociaţia Română Anti-SIDA.

Probabil ai mai auzit de ARAS, este ONG-ul ăla care, de 25 de ani, încearcă să oprească epidemia de HIV în rândul populației. Se concentrează pe grupurile vulnerabile (și de obicei arătate cu degetul), adică persoanele care sunt expuse riscului de a lua HIV: consumatorii de droguri injectabile, persoane care practică sexul comercial, oameni ai străzii, persoane de etnie romă, tineri sau bărbaţi care fac sex cu bărbaţi. Categoria asta, din urmă, e traducerea literală a expresiei din engleză men who have sex with men (prescurtat MSM), care include gayi, bisexualii, dar şi bărbaţii heterosexuali care fac sex, mai rar sau mai des, cu alţi bărbaţi. Una e chestia de identitate, alta e comportamentul sexual. Sunt mulţi bărbaţi căsătoriţi care, pe lângă soţii, le mai scapă câte un băiat.

În fine, procesul de testare a decurs relativ uşor pentru mine.

Am ajuns la Queens, am fost primit de angajaţii clubului, am aşteptat la coadă aproximativ o jumătate de oră pe o canapea, timp în care voluntarii ARAS m-au informat cu privire la riscurile sexului neprotejat şi despre infecţiile cu transmitere sexuală. Sunt doi angajaţi ai ARAS care se ocupă de coordonare şi șase voluntari care fac testare şi consiliere.

Testul în sine a avut loc într-o încăpere separată, am fost întrebat câte ceva despre comportamentul meu sexual, am fost înţepat în deget, mi-au luat puţin sânge şi mi s-a explicat cum funcţionează semnele care apar în teste. De exemplu, dacă după două minute apare doar o bulină, atunci rezultatul e negativ, dacă apar două buline, e pozitiv. Tipa care mi-a făcut testul vorbea cam mult, e drept, dar doar ca să detensioneze atmosfera. Mereu am emoţii, chit că folosesc mereu prezervativul. E teama asta cu care creştem noi, bărbaţii gay, deşi de mult timp a avea HIV nu mai e o condamnare la moarte; tratamentul e simplificat, iar efectele secundare tot mai tolerabile. Nu o să spun rezultatul pentru că este confidențial.

E bine să știi că la centru te mai poți testa și de sifilis, hepatita B și C, cu rezultatul în câteva minute. Și tot de la centru mai primești și materiale de protecție (prezervative, lubrifianți etc.).

Am fost să vorbesc cu cei care au organizat centrul ARAS din incinta clubului Queens.

VICE: Cum v-a venit ideea să deschideți acest Checkpoint?
Mihai: Am preluat ideea de la partenerii noştri din Franţa, Portugalia, Elveţia. Checkpointuri există în toată Europa şi nu numai. La o analiză foarte simplă şi rapidă, observi că comunitatea MSM nu beneficiază de niciun serviciu croit pe nevoile specifice. Conform statisticilor internaţionale şi recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii comunitatea MSM reprezintă unul din grupurile cu risc crescut pentru infecţia cu HIV. De doi ani lucrăm cu această comunitate şi am identificat această nevoie de consiliere şi testare. Am făcut acţiuni sporadice în clubul Queens, cu partenerii noştri PSI România, programul Eu Sunt! Tu? sau MozaiQ şi am simţit că era nevoie de ceva permanent.

Când e deschis şi ce fel de teste se fac?
Checkpoint Queens este deschis în clubul Queens din Bucureşti, în fiecare joi, de la ora 18 la ora 21.30, se oferă servicii total gratuite bărbaţilor care fac sex cu bărbaţi şi femeile transgender. Pe lângă testare se oferă informaţii despre HIV/SIDA și infecţiile cu transmitere sexuală și materiale de protecție (prezervative, lubrifianţi). Centrul oferă servicii de testare pentru HIV, sifilis, hepatită B şi C. Toate testele sunt rapide, cu rezultatul în câteva minute.

De ce nu se pot testa femeile lesbiene sau bărbaţii transgender?
Vorbim despre grupuri aflate la risc, persoane care prezintă un risc crescut de a se infecta cu HIV. Persoanele lesbiene, de exemplu, nu au comportamente sexuale cu risc crescut. Dacă ne uităm în recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii vedem că femeile lesbiene şi bărbaţii transgender nu sunt considerate grupuri la risc şi atunci prioritatea finanţărilor se adresează către ceea ce înseamnă risc crescut.

Şi dacă e vorba de o femeie lesbiană care practică sexul comercial?
Checkpoint-ul acesta se adresează exclusiv bărbaţilor care fac sex cu bărbaţi şi femeilor transgender, însă există un alt centru de testare ARAS, deschis de foarte mult timp, în Titan, pe Bulevardul 1 Decembrie nr. 9J, la poarta Faur 4, de luni până vineri, de la ora 9.30 la 16.30.

Ce se întâmplă dacă eu, ca bărbat gay, vin la Checkpoint, mă testez şi aflu că am un rezultat pozitiv pentru HIV? Care sunt paşii următori?
Toate persoanele care au un test pozitiv sunt trimise către spitalele de boli infecţioase din Bucureşti, Matei Balş şi Victor Babeş, unde se realizează testul de confirmare, cu analize de sânge în laborator. Abia după acest test se continuă procedura spre includere în tratament. La Checkpoint se oferă consiliere, ţi se va spune exact ce trebuie să faci, oferim asistenţă pe tot parcursul acestui proces, răspundem la toate întrebările, îţi spunem exact unde trebuie să mergi, iar ghidarea se opreşte când îţi doreşti tu. Cât de curând vrem să formăm în acest Checkpoint şi un grup de suport pentru persoanele nou diagnosticate.

Cât de sigure sunt testele şi sunt confidenţiale?
Testele sunt absolut confidenţiale și anonime, beneficiarii fiind identificați pe baza unui cod care ne ajută pe noi să monitorizăm activitatea Checkpointului. Precizia testelor este de 99,6%. Rezultatele testelor le primește doar beneficiarul, noi nu avem voie să spunem nimănui altcuiva.

VICE: Cum ai acceptat propunerea celor de la ARAS de a găzdui Checkpoint-ul cu testări HIV?
Am hotărât să accept invitaţia celor de la ARAS pentru că fac parte din comunitatea LGBT din Bucureşti de mai bine de 15 ani, sunt angajat la PSI România, programul Eu Sunt! Tu?, care între 2007 şi 2013 a avut acţiuni de responsabilizare a persoanelor LGBT în zece oraşe din ţară. Și pentru că îmi doresc o comunitate mai responsabilă şi mai unită, iar colaborarea din trecut cu ARAS a fost foarte bună.

Are lumea din comunitatea LGBT mai multă încredere să vină să se testeze într-un club gay?
Eu cred că da, cei din comunitate au încredere să vină la club pentru testare pentru că este un loc cunoscut, în care pot fi liberi, fără a fi judecaţi. E un sentiment de apartenenţă important.

Cât de importante sunt testele astea pentru comunitate?
Foarte importante. Cu cât se vor testa mai multe persoane cu atât mai bine pentru toţi din comunitate. Lumea trebuie să înţeleagă că este bine să ştii din timp dacă eşti sau nu infectat. Cu cât afli mai din timp cu atât este mai bine pentru că poţi începe tratamentul şi te poţi responsabiliza.

Statisticile oficiale arată că, din 1985 până astăzi, peste 22 000 de persoane au fost diagnosticate în România cu HIV sau SIDA. Aproape 15 000 sunt şi astăzi în viaţă. În primul trimestru al anului 2017 în România au existat 303 noi cazuri de diagnosticare cu HIV (o sută doar în Bucureşti), iar în aproape 20% din cazuri transmiterea virusului s-a făcut pe cale homosexuală. Cu toate astea, spun experţii, e posibil ca mulţi dintre noii pacienţi să nu declare că sunt gay sau bisexuali, ca rezultat al stigmei sociale. În mod normal o persoană cu HIV ar trebui să beneficieze gratuit de tratament din partea statului.

Dar în 2010 au existat mai multe întreruperi ale tratamentului din lipsă de fonduri, lucru care pune în pericol viaţa pacienţilor. Uneori, pacienţii gay se confruntă cu discriminare din partea personalului medical care nu e neapărat instruit să fie sensibil la orientarea sexuală. Persoanele seropozitive nu sunt obligate să raporteze angajatorului statusul lor medical şi nu pot fi concediate în cazul în care se află că au HIV. Un studiu european din 2010 spune că 1 din 20 de bărbați care fac sex cu bărbați din România trăiește cu HIV. România nu are, însă, în acest moment o strategie națională inter-ministerială pe HIV/SIDA, iar Ministerul Sănătății cheltuiește sume infime pentru prevenție.