Cum vrea PSD să controleze justiția (sub pretextul că ne cere UE asta)

De când au venit la putere, pesediștii au parcă o singură grijă: să schimbe legile justiției. Îți amintești probabil ce iureș a ieșit în țară, în februarie, când Guvernul Grindeanu a dat ordonanța aia blestemată prin care voia să-l scape de dosar penal pe Liviu Dragnea.

Acum, ministrul Justiției (nu Iordache, ci ăsta nou, Tudorel Toader) a anunțat noile modificări pe care vrea să le facă legilor după care funcționează justiția românească. Propunerile sunt cel puțin controversate, dar ce mi-a atras mie atenția cel mai mult este faptul că Tudorel Toader spune că unele modificări sunt cerute de Comisia Europeană. Lucrurile nu stau chiar așa și am să-ți explic mai jos pe ce mă bazez.

Prima chestie pe care vrea să o facă guvernul pesedist este să-l scoată pe președintele României din circuitul numirii șefilor de parchete. Până acum, cel care decidea cine va fi șef al DNA (spre exemplu) era președintele, la propunerea ministrului Justiției.

Ce se schimbă acum?

Toate funcțiile de șefi la DNA, DIICOT (combaterea terorismului) sau cea de procuror general al României vor fi decise de secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea ministerului Justiției. Deci dispare președintele.

Cam aceeași chestie se întâmplă și în cazul șefilor de instanțe judecătorești. În momentul acesta, șeful Înaltei Curți este propus de CSM, iar președintele aprobă sau nu. Tudorel Toader vrea să schimbe această procedură, iar decizia finală va fi luat doar de secția de judecători a CSM.

O modificare foarte importantă este însă aceea referitoare la Inspecția Judiciară a CSM, adică instituția aia care verifică dacă un magistrat a încălcat sau nu legea. Inspecția Judiciară îi trimite rapoarte Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la modul de organizare și funcționare a instanțelor și parchetelor și la conduita judecătorilor și a procurorilor.

Ministrul Justiției ar vrea ca, de acum încolo, această instituție să fie subordonată… Ministerului Justiției. Ai înțeles schema? Dacă până acum magistrații erau verificați tot de magistrați, de acum înainte se vor supune controlului unei instituții numite politic. Chestia asta s-a mai întâmplat pe vremea lui Năstase, când ministerul Justiției era condus de Rodica Stănoiu. Deci ne întoarcem la niște vremuri foarte luminoase ale României, după cum bine vezi.

În prezent, șeful unui parchet (DNA, spre exemplu) poate interveni într-un dosar numai pentru motive de legalitate. Conform lui Tudorel Toader, procurorul ierarhic poate să întoarcă decizia procurorului de caz într-un dosar pe motiv de temeinicie. Adică dacă nu-i place la ce concluzie a ajuns procurorul de caz.

Magistrații răspund, astăzi, pentru faptele penale comise, conform legilor. Dar, patrimonial, adică cu bani, statul răspunde pentru erorile judiciare comise de magistrați. Explicația ar fi aceea că justiția nu se face pe persoană fizică, iar magistrații reprezintă statul.

Tudorel Toader vrea să schimbe lucrul acesta, inclusiv Constituția, iar procurorii și judecătorii să răspundă în solidar cu statul pentru a acoperi prejudiciile cauzate de o eroare judiciară.

Mă rog, sunt multe de discutat pe subiectul ăsta, foarte multă lume ar putea zice că este bine ca judecătorul să simtă în buzunar dacă bagă un nevinovat la pușcărie. Pe de altă parte, sunt alții care spun că magistrații ar putea fi intimidați astfel. Și apoi nu prea e clar dacă se va face totuși o deosebire între deciziile proste date cu bună-credință sau cele cu rea-credință.

În prezent, absolvenții de Drept se pot înscrie în Magistratură imediat după luarea licenței. Tudorel Toader vrea ca vârsta minimă de admitere la această instituție să fie de 30 de ani și numai după o experiență de cinci ani în profesii juridice (consilieri, notari, avocați etc.). Concursul la Institutul Național de Magistratură nu se va mai anunța cu 60 de zile înainte ci cu șase luni.

Vechimea necesară pentru promovare în sistemul judiciar va fi modificată. Inițial, pentru a ajunge judecător, se lua în considerare și perioada în care persoana respectivă a fost procuror sau avocat, după caz. Acum, pentru a promova, o persoană trebuie să aibă șapte ani de activitate efectivă în funcția de judecător. Același lucru se va întâmpla și în cazul procurorilor.

După cum îți spuneam, pesediștii au invocat niște cerințe de la Bruxelles, când au spus că vor să modifice legile astea. Adevărul e cam așa.

Comisia Europeană, în așa-numitul raport MCV, spune că legile justiției din România trebuie să respecte standarde internaționale și trebuie să fie creat un sistem de promovare a șefilor pentru procurori și judecători bazat pe competențe și merite. În ianuarie 2016, Comisia a recomandat României să asigure un set de proceduri robuste și clare înainte de numirile de magistrați care aveau să fie făcute anul trecut.

În raportul Comisiei Europene s-a arătat că în unele cazuri nu s-au îndeplinit recomandările unor proceduri robuste și clare, deoarece trebuia să existe o perioadă lungă între audieri și numirile în funcție. Cu toate acestea, în raport s-a remarcat faptul că integritatea persoanelor numite în aceste funcții nu a fost pusă sub semnul întrebării.

Pornind de la această situație, Bruxelles a recomandat pentru România că procesul numirilor în aceste posturi cheie să nu fie alterat de mediul politic și să existe o expertiză profesionistă, sugerând crearea unei comisii de numire alcătuită din persoane respectabile în societate dar în care și Guvernul să aibă încredere. CE nu a recomandat ca propunerile să fie făcute de ministrul Justiției care face parte din Guvern și are culoare politică. Ba din contră! A cerut depolitizarea acestui proces.

Mai mult, CE a cerut să existe un singur mandat pentru funcția de procuror general întins pe o perioadă mai lungă, pentru ca acea persoană să nu depindă de schimbările politice, lucru care nu se regăsește în noul pachet de legi pentru Justiție propus de minister.

Deci, după spuneam, există niște diferențe între ce a spus Comisia Europeană și Guvernul PSD. Dar deja te-ai obișnuit cu asta.