„Game of Thrones” s-a terminat în cel mai nasol mod cu putință

URMEAZĂ SPOILERE, BINEÎNȚELES.

Ai supraviețuit celor opt ani de Game of Thrones și cumva te așteptai la mai mult. Dar ăsta nu mai este serialul care l-a decapitat pe eroul principal înainte de sezonul al doilea. Nu este serialul care și-a ucis multe personaje principale în Red Wedding. Ăsta nu este acel Game of Thrones, fenomenul global care a răsturnat toate așteptările genului fantasy. În schimb, cea mai mare surpriză din ultimul episod, „The Iron Throne”, este că toate lucrurile anticipate s-au întâmplat în cel mai oribil mod cu putință.

Publicul știa încă de pe la episodul cinci că un Stark va ajunge pe tron, dar norocosul câștigător a fost Bran. Sigur, spectatorii credeau că Daenerys trebuia să fie oprită după ce s-a transformat în Mad Queen, dar a fost de ajuns ca Tyrion să-i țină un discurs lui Jon Snow ca acesta să-și înjunghie mătușa în timpul unui sărut?

Game of Thrones a continuat să folosească aceleași tematici din politică, spionaj și spectacol până la ultimul cadru. Dar șmecheria din sezonul opt - decizie luată de David Benioff și D.B. Weiss care-și doreau să termine serialul înainte să fie gata - a produs unul dintre cele mai oribile finaluri din istoria televiziunii.

Deși o să ai destul timp ca să analizezi ce anume a dus serialul la un final atât de grăbit, este extrem de ușor să găsești motivele care au făcut sfârșitul atât de ridicol.

E greu să justifici asta. GoT are o înclinație pentru schimbări bruște de situație, până la urmă Benioff și Weiss sunt autorii sezonului, dar parcă numai Three-eyed Raven a putut să vadă asta. Cică nu a fost nevoie decât de o sugestie făcută de Tyrion, omul în care nimeni nu avea încredere, ca Bran să fie cea mai bună alegere pentru tron? Chiar trebuie să pui botul că un serial în care s-au dat războaie și lupte pentru putere sezoane întregi, a decis totul pe baza discursului motivațional al lui Tyrion despre oamenii cu cele mai bune povești?

Chiar dacă ierți toate astea, nu este nimic satisfăcător la povestea lui Bran. Pe tot parcursul sezonului cinci, a fost un jucător prea puțin vizibil. În sezonul șase, era tipul din Westeros care o ardea pe psihedelice și bolborosea că era „Corbul cu Trei Ochi” și nu „voia” nimic. Și acum că Night King a fost învins, serialul nu a făcut nimic ca să pregătească terenul pentru noul lider, Bran the Broken, care aparent își dorește să urce pe tron.

Deci Bran, care cunoștea trecutul, prezentul și viitorul, și-a petrecut sezoane întregi holbându-se la alte personaje, deși știa tot timpul că destinul lui era să fie rege. Uită de miile de oameni arși de dragon. Uită de nevinovații care puteau fi salvați pe baza previziunilor sale. Egocentricul Bran a știut dintotdeauna că asta urma să se întâmple. Nu mi se pare corect.

După o discuție intensă cu Tyrion - fiindcă aparent el e motivul tuturor celor petrecute în sezonul ăsta - Jon Snow o confruntă abătut pe Daenerys despre dezastrul făcut capitalei King’s Landing. După una, alta, Jon o îmbrățișează pe Dany și-o proclamă regină înainte să o sărute. Apoi o ucide.

Chiar nu-i stătea în caracter - la cât de stupid de loial și onorabil e - să evite avansurile lui Dany timp de trei episoade numai ca să-și vâre limba în gura ei în timp ce o înjunghie. Transformarea lui Mad Queen a avut nevoie doar de un episod ca să ajungă într-o extremă, iar această crimă a avut o energie identică. A fost cel mai ieftin și rapid mod să scape Tronul de o problemă imensă, indiferent de credibilitate. Relația dureroasă dintre ăștia doi avea nevoie de o perioadă egală de timp ca să se termine. Dany era un personaj prea complicat, care și-a pierdut familia, casa, fiul, dragonii și prietenii de-a lungul a mai multor sezoane, doar ca să piară așa, într-o clipită. Fiecărui personaj din acest serial i s-a oferit o șansă la reabilitare, dar Daenerys nu a avut parte de așa ceva.

Care e treaba cu Drogon? Într-unul dintre episoade nu poate face față unei flote conduse de un pirat dement. În următorul, nu numai că distruge acele nave, dar și capitala King’s Landing. Și acum, când își găsește mama ucisă de Jon, topește Tronul de Fier. Prea bate totul la ochi.

Cândva, dragonii erau considerați arme de neoprit, dar în ultimul sezon, capacitățile lor au fost inconsistente. O armă indestructibilă ar ridica probleme într-un scenariu, deci n-ar merge ca un dragon să fie îndeajuns de important ca să distrugă un personaj aproape divinizat. A fost greu să nu te întrebi de ce Drogon nu și-a îndreptat mânia către Jon Snow, care tocmai îi înjunghiase mama. În schimb, dragonul a transformat Tronul de Fier în lavă și a distrus un simbol care a cauzat destul rău. Satisfăcător? Da. Siropos? Foarte.

În timp ce Game of Thrones se apropia de final, am văzut-o pe Brienne în aceeași armură aurie pe care a purtat-o și Jaime. Acum este conducătoarea armatei regale și este responsabilitatea ei să completeze The White Book, unde sunt trecute toate acțiunile fiecărui luptător. În câteva minute, Brienne nu se trece ca fiind prima femeie cavaler din istoria Westeros. Nici măcar nu-și începe propriul capitol. În schimb continuă pagina lui Jaime - același Jaime care a abandonat-o - în care-l descrie ca pe un erou și romantic încăpățânat.

E îndeajuns de rău când te gândești că în sezonul ăsta a pornit ca o femeie independentă, numai ca în final să-i fie frântă inima de unul care-i îndrăgostit de soră-sa. Să lași ca ultimele ei clipe din episod să fie definite de același bărbat este cel mai nasol final posibil pentru cel mai pur personaj din acest serial.

Arya este acum pe nava ei ca un Cristofor Columb. Dacă ai o memorie de elefant, probabil îți amintești că în sezonul șase a întrebat-o pe Lady Crane despre vestul Westeros-ului, iar ea i-a spus că acolo e capătul lumii. Arya zâmbește și spune că i-ar plăcea să-l vadă.

Cu toată sinceritatea, traiectoria ei este una dintre cele mai iertătoare, în ciuda faptului că a fost nevoie de o singură discuție cu The Hound ca ea să lase în urmă ani de antrenament ca asasin. A fost mereu Stark-ul care a refuzat să se cumințească și e aproape rezonabil să o vezi la final pe o corabie, undeva la mama dracu. Dar chiar și așa, nu a dat niciun indiciu pe tot parcursul sezonului, iar asta face ca o bună parte din traiectoria ei să pară de umplutură.

Într-un sfârșit, după ce a ucis-o pe Daenerys, pedeapsa lui Jon Snow - deși i-a scăpat pe mulți de o problemă semnificativă - a fost să fie trimis înapoi la zid. Din nu știu ce motiv, bărbatul a cărui moarte și reînviere ulterioară i-au permis să meargă în sud să recupereze Winterfell, să devină regele nordului, să se alieze cu Daenerys și să-l învingă pe Night King, termină totul cu un adio de bastard? Între timp, lui Tyrion, care nu a făcut nici pe jumătate cât el, i se dă șansa să devină mâna cea dreaptă a noului rege Bran. Chiar zici că Jon e întruparea unchiului său Ned și, că în final, onoarea l-a adus fix în același punct. Măcar ai văzut o reuniune cu Ghost.

Am înțeles, Bran a mormăit ceva despre cum Tyrion trebuie să repare toate problemele pe care le-a cauzat. Dar nu este decât o formalitate. De ce fel de sfat ar avea nevoie un tip care vede trecutul, prezentul și viitorul, când vine vorba de strategie, politică sau planificarea viitorului?

Tyrion pune întrebarea: „Ce e asta?”. Aparent este istoria războaielor scrisă de maestrul Ebrose, care începe cu Revoluția lui Robert, iar Sam se pare că a ajutat la titlu. Apoi ai parte de unul dintre cele mai idioate momente din istoria televiziunii. Vai, Doamne! Uite, știu că Benioff și Weiss onorează operele lui George R.R. Martin, dar poate n-a fost cea mai inspirată idee să intituleze literalmente această carte din serial A Song of Ice and Fire. Și poate nu a fost cool ca personajele fictive să critice titlul cărții din care au fost adaptați. Cum e posibil ca cineva chiar să scrie așa ceva și să creadă că a fost inteligent? Asta spune cu siguranță multe despre acest ultim sezon bătut de soartă.

Articolula a apărut inițial pe VICE CA.