Lucrurile care te mint c-ar salva planeta, când de fapt o distrug

Știi vorba aia „drumul către iad e pavat cu intenții bune”? Se aplică într-un mare fel lucrurilor pe care le faci ca să fii mai bun cu mediul. Multe dintre alegerile sustenabile pe care le faci s-ar putea să nu fie atât de prietenoase precum par.

Asta fiindcă se câștigă mulți bani din reclamele pentru produse ecologice, indiferent dacă sunt așa sau nu. Hans Hoogervost este managerul unei organizații internaționale de contabilitate care urmărește cum operează companiile sustenabile și a avertizat că greenwashing-ul este agresiv, iar corporațiile prioritizează profitul în locul planetei.

Cu atâta dezinformare este greu să-ți dai seama ce produse sau servicii sunt cu adevărat bune pentru planetă. VICE a vorbit cu experții din America de Nord ca să-ți spună ce ar trebui să nu mai faci sau să folosești de dragul mediului:

Plasticul de unică folosință este considerat un fel de diavol în toiul războiului actual împotriva plasticului. Prince Edward Island a fost prima provincie care a anunțat că interzice pungile de plastic, iar Newfoundland and Labrador au anunțat recent că le va urma exemplul. Dar graba de a cumpăra plase de bumbac ca să le înlocuiești pe cele de plastic s-ar putea să fie o greșeală.

Plasele din bumbac refolosibile par un substitut bun și chiar sunt - dacă le folosești constant pentru cel puțin 11,5 ani. Conform unui studiu danez, mai puțin de atât nu va compensa faptul că producerea acestor tipuri de plase creează de 606 ori mai multă poluare a apei decât să faci o plasă de plastic.

Todd Myers, care este director de mediu la Washington Policy Center, îndeamnă oamenii să nu „ignore efectele mult mai grave, dar mai puțin evidente ale plaselor de bumbac”. Un studiu guvernamental britanic spune că plasele din bumbac sau pânză au cea mai mare amprentă de carbon pentru că necesită mai multe resurse ca să fie produse și distribuite.

Da, cu toții am văzut acele imagini și clipuri video cu plajele cândva impecabile care acum sunt pline de gunoaie din plastic, de pe urma cărora viața marină are de suferit - dar când vine vorba despre contaminarea aerului și apei, plasele de bumbac sunt mai rele. Dacă nu continui să le refolosești mai mult de un deceniu, multe dintre ele ajung în gropile de gunoi.

O opțiune mai bună este să folosești pungi de hârtie pentru produse mai ușoare (și să le refolosești și reciclezi după aceea) sau să refolosești acele plase de plastic subțiri, dar incredibil de puternice și să renunți la ideea că pot fi folosite doar o dată, pentru o perioadă scurtă de timp.

Să alegi un produs pe care scrie că este „biodegradabil” pare ceva bun pentru planetă, dar se pare că șervețelele sunt printre cele mai nocive când vine vorba despre mascarea a ceva ce nu este așa de fapt.

O echipă de cercetători de la Universitatea Ryerson a lansat un raport în luna aprilie, după ce a testat 101 produse de unică folosință (23 dintre ele erau descrise ca „sigure de aruncat la toaletă” de către producător) și au descoperit că niciunele dintre brandurile de șervețele nu „puteau să se dezintegreze în siguranță în sistemul de canalizare, lucru care poate avea un impact negativ asupra instalațiilor din case, infrastructurii de canalizare și asupra mediului”.

Municipal Enforcement Sewer Use Group estimează că sunt cheltuite anual 250 de milioane de dolari în Canada pentru eliminarea blocajelor cauzate de șervețele aruncate la toaletă. Devine mai nasol totuși. Aceste șervețele au fibre sintetice care conțin plastic și fac rău apelor și faunei sălbatice.

Alternativa este supărătoare și mai puțin comodă - să le înlocuiești cu o cârpă refolosibilă sau cu mâinile tale.

Majoritatea dozelor (95 la sută în SUA) sunt făcute din aluminiu. Vestea bună este că sunt complet reciclabile și pot să fie reprocesate și refolosite la infinit - dacă nu sunt contaminate.

Dacă reciclezi dozele de băuturi înseamnă că va trebui să reziști impulsului de a le strivi. Este contra-intuitiv fiindcă dacă le strivești înseamnă că ocupă mai puțin spațiu, deci poți strânge mai multe în coșul de gunoi, lucru care pare ok. Dar sistemele municipale de sortare folosesc un proces automat care categorizează produsele în funcție de formă și mărime, iar asta înseamnă că o doză strivită ar putea nimeri în secțiunea greșită fiindcă a fost identificată eronat ca fiind hârtie.

Este foarte important să reciclezi dozele de aluminiu, pentru că, cu cât sunt refolosite mai mult, cu atât scade amprenta de carbon. Prelucrarea metalului duce la produse secundare toxice care poluează solul și apa, iar procesul de rafinare pentru a le transforma în doze folosește multă electricitate, perturbă căile naturale ale apelor și poate distruge pădurile.

După cum sugerează numele, ride-sharing înseamnă să împarți cursa cu mașina, o alternativă mai bună decât să mergi singur cu taxiul sau cu vehiculul personal. Dar cercetările sugerează că serviciile ca Uber sau Lyft nu fac un bine planetei. Este un subiect în dezbatere, fiindcă ambele companii își protejează datele, deci a fost dificil să aflu ce se întâmplă. Dar lucrurile nu stau chiar așa fiindcă Uber și Lyft au crescut rapid ca alternativă la transportul public, în loc să fie folosite în loc de taxiuri, închirieri de mașini sau propriul vehicul.

Acestea fiind spuse, inculpatul din spatele emisiilor ridicate sunt așa-numiți kilometri „fără pasageri”. Asta se întâmplă când un șofer de Uber sau Lyft conduce fără pasageri. În New York acele curse „fără pasageri” constituie jumătate din distanța parcursă de serviciile precum Uber și Lyft încă din 2013. Asta rezultă în mai multe emisii din cauza distanței lungi și mai multe ambuteiaje, deci și mai multe emisii.

Ambele companii au listate la bursă în martie, lucru care mai mult ca sigur le va forța să fie mai transparente. Cu toate astea, mai mulți investitori cunoscuți au spus că nu cumpără acțiuni în companiile astea din motive ecologice.

Companiile în sine conștientizează că ar putea incorpora practici mai sustenabile. Lyft a spus că a cheltuit milioane pentru scăderea emisiilor de carbon anul trecut și a devenit cea mai mare companie de bike-sharing din SUA, după ce a cumpărat cel mai mare rival al său. Între timp, CEO-ul de la Uber a promis că va folosi zece milioane de dolari ca să studieze impactul companiei asupra aglomerării și traficului. Deși Uber nu merge pe ruta de scădere a emisiilor de carbon, oferă imbolduri șoferilor să folosească mașini hibrid sau electrice, lucru care compania crede că va avea un impact pozitiv asupra mediului.

Impactul este punctul principal în dezbateri. Cel mai larg studiu de acest gen a analizat 22 de piețe americane și, deși nu poate să spună că serviciile de transport sunt singurul motiv pentru asta, datele arată că odată cu ieșirea pe piață a acestor companii, folosirea transportului în comun a scăzut cu aproximativ 12,7 procente după primii opt ani.

Un studiu recent realizat de Universitatea din Toronto arată că efectul Uber-ului depinde de zona unde locuiești - aplicația reduce tranzitul transportului în comun în orașe mai mici, în timp ce crește folosirea lui în cele mai mari (poate să crească cu cinci procente pe parcursul a doi ani). Studiul sugerează de asemenea că Uber crește folosirea transportului în comun, dar o scade pe cea a trenurilor.

O abordare responsabilă vizavi de serviciile de ride-sharing este probabil o modalitate sensibilă de a gestiona asta. Oricând este posibil, alege opțiunea de carpooling (dacă este disponibilă unde ești tu) ca să poți să călătorești cu cât mai mulți pasageri în vehicul. Și nul lăsa pe șofer să te aștepte, fiindcă va crea mai multe emisii și va pierde timpul tuturor (asta e o regulă generală în viață). În final, folosește Uber și Lyft ca ultimă opțiune, dacă tranzitul este disponibil, decât să le iei constant.

Articolul a apărut inițial pe VICE CA.