Toate momentele când Uniunea Europeană te-a salvat de politicienii din România

Uniunea Europeană nu e doar un sac cu bani din care o parte ajung și la tine în țară, ci și un instrument de control pentru politicienii locali. Dacă ai tăi se apucă de furat sau de schimbat legile justiției astfel încât să scape de pușcărie, cineva acolo, la Bruxelles, o să se sesizeze. Și măcar o să-i tragă de mânecă, dacă nu o să apeleze la sancțiunile din Tratatul UE.

Există o listă lungă de astfel de momente, iar aici o să le amintesc pe cele mai importante. Când mai auzi apoi vreun tulburat care zice că Uniunea Europeană mai mult ne-a luat, decât ne-a dat, poți să-i arăți lista asta și apoi să-l rogi să se gândească cum ar fi arătat viața lui cu Dragnea fără UE.

Negocierile oficiale pentru intrarea României în UE au început în 2000, în același timp cu guvernarea lui Adrian Năstase. Dacă nu știi cum era pe vremea aia, imaginează-ți tot un fel de Dragnea, parvenit, însă cu pretenții de intelectual. Năstase cam controla tot ce se întâmplă în România – inclusiv cine urma să meargă la închisoare și cine să scape.

Dacă te uiți pe foaia de parcurs a României pentru aderarea la UE, vei observa că lupta împotriva corupției era foarte importantă: Unul dintre capitolele care ne ține ocupate piețele publice de câțiva câțiva ani încoace sună exact așa: „Implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie şi consolidarea autonomiei Parchetului”.

Aș putea trage concluzia că de la negocierile cu UE s-au plantat semințele DNA.

Acceptarea României în UE, la pachet cu Bulgaria, a fost mai degrabă o decizie politică, decât meritată. Lucrul aceasta a devenit evident prin adoptarea, în decembrie 2006, a Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). Acesta este un instrument al Comisiei Europene prin care monitorizează progresele pe care România le face în reformarea sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și crimei organizate.

MCV-ul ar fi trebuit să fie o măsură tranzitorie care să ajute România și Bulgaria să-și pună la punct problemele nerezolvate până la aderare, din justiție, doar că iată, la 12 ani de la intrarea în UE, avem încă anual un raport în care europenii ne critică în ceea ce privește justiția.

Trebuie să reții însă că o instituție din România a fost în fiecare an lăudată în rapoartele astea: DNA. Iar când presiunile asupra DNA s-au înmulțit, acest lucru a fost remarcat de fiecare dată.

Uite, de exemplu, cum sună cel mai recent raport MCV după ce Dragnea, Toader și Iordache au făcut tot ce le-a stat în puteri pentru a îngenunchea instituția.

Prin 2007, ocupat să ia șpăgi în salamuri și țuică de la tatăl cântăreței Corina, ministrul Agriculturii din cabinetul Tăriceanu, Decebal Traian Remeș, a uitat să reformeze sistemul de plăți din agricultură.

Or, în acel moment, Uniunea Europeană putea activa o clauză de salvgardare și tăia fondurile pentru agricultură, și chiar anunțase că o să facă acest pas. Tăriceanu l-a demis pe Remeș, oficial, pentru scandalul cu șpaga. A fost unul dintre primii miniștri care a ajuns în pușcărie. Locul lui Remeș în minister a fost luat de Dacian Cioloș, care-și făcea debutul în politică și, surprinzător, a rezolvat problemele și banii au început să vină.

În aprilie 2010, când Ponta era președinte al PSD și Antonescu al PNL, iar Boc a tăiat salariile și pensiile, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale mai multe prevederi din Legea de funcţionare şi organizare a Agenţiei Naţionale de Integritate, un prim pas spre tăierea colților acestei agenții care cotrobăia prin conturile politicienilor. Decizia a venit în urma plângerii avocatei lui Șerban Brădișteanu, medicul acuzat că a luat o șpagă de patru milioane de euro și care, doi ani mai târziu, era implicat în scandalul tentativei de sinucidere a lui Năstase.

Averile politicienilor încep să fie iar protejate, pentru că ANI se transformă într-un fel de arhivă a declarațiilor de avere care nu mai poate sesiza neregularități. O nouă lege care ar fi trebuit să taie din atribuțiile Agenției este votată de Senat, lucru sesizat rapid în Raportul Comisiei Europene privind justiţia din România.

După ce europarlamentarul PSD Adrian Severin e înregistrat de The Sunday Times în timp ce acceptă o mită de 12 mii de euro, acesta refuză să-și dea demisia. Se lasă cu huiduieli în plenul Parlamentului European. Așa că socialiștii europeni îl dau afară din grupul parlamentar, pun mâna pe telefon și-l sună pe Ponta care-l exclude pe Severin din PSD.

Ulterior, europarlamentarul Severin ajunge în pușcărie. Acum este însă recuperat de Dragnea și pus în loja de la Ateneu la preluarea de către România a președinției românești a Consiliului UE.

Anul 2012 a fost unul dintre cele mai mizerabile din istoria recentă a României. După ce a fost acuzat de plagiat în revista Nature, premierul de atunci, Victor Ponta a vrut cu orice preț să se răzbune pe Traian Băsescu, pe care-l suspecta că se află în spatele scandalului. Așa că liderii USL, Ponta și Antonescu, plus Voiculescu de la Antene, declanșează procedurile de suspendare a președintelui.

În mai puțin de o săptămână, președinții PD-L ai Camerei Deputaților și a Senatului sunt înlocuiți cu USL-iștii Antonescu și Zgonea, Monitorul Oficial e preluat de Guvern, Avocatul Poporului e demis. Se încearcă și schimbarea unor judecători de la CCR, dar încep deja reacțiile alarmate și dinspre UE, iar Ponta dă înapoi.

Băsescu primește sprijin explicit din parte unor personaje influente în UE precum Angela Markel, Martin Schulz, Wilfried Martens.

Viviane Reding, comisarul european pentru justiție, declara atunci: „Sunt foarte îngrijorată de starea democrației în România. Vom analiza faptele, nu promisiunile”. Într-un final, se ajunge la o listă în 11 puncte cu îngrijorările Comisiei Europene pe care Ponta o primește direct de la Jean Manuel Barosso.

Traian Băsescu e suspendat, dar referendumul nu e validat pentru că la vot nu se prezintă cel puțin 50% din cetățenii cu drept de vot. Oficialii europeni (plus cei americani) insistă ca USL să respecte decizia Curții Constituționale de invalidare a referendumului.

Pentru ca numirea șefilor de parchete să nu mai fie negociată de politicieni, politicienii europeni cer României să adopte o procedură transparentă. Ponta și Băsescu ignoră însă cerințele Comisiei Europene și bat palma pe la spate pentru o nouă înțelegere dubioasă: Tiberiu Nițu procuror general și Codruța Kovesi, șefă la DNA (spre disperarea Antena 3).

La finalul anului, când USL se apropia de destrămare, din cauza ambițiilor prezidențiale concurente ale lui Antonescu și Ponta, se încearcă din nou în Parlament votarea amnistiei și grațierii. Scandalul public este mare, iar reacția Uniunii Europene pe măsură. Din nou, România trece pe lângă dezastru.

Una dintre regulile UE pe care politicienii noștri n-o respectă întotdeauna e aceea că directivele europene au consecințe practice la nivel național. Cu alte cuvinte, trebuie transpuse în legislația națională. Una dintre acestea obliga România să creeze gropi de gunoi ecologice și să le închidă pe cele vechi, poluante și dăunătoare pentru mediu și oameni până în 2015. Ceea ce, evident, nu s-a întâmplat, așa că am ajuns în situația în care Comisia Europeană a dat în judecată România, iar, un an mai târziu, Curtea de Justiție a UE ne-a găsit vinovați că n-am închis 68 de gropi de gunoi (cam una și jumătate pe județ, la un calcul simplu).

Nu e singurul caz, fiindcă România n-a implementat la timp nici legislația privind spălarea banilor, ceea ce a dus la un nou proces intentat de Comisia Europeană în toamna anului trecut. Cazul e interesant pentru că se referă și la faptul că încă mai avem în legislație firme cu acțiuni la purtător, ceea ce-i poate face pe politicieni să-și ascundă astfel averea. Cel mai cunoscut caz este al firmei TelDrum, motiv pentru care PSD e dispus să plătească amenda de 1,8 milioane de euro decât să-l lase pe șef fără firmă.

La începutul lui 2017, Guvernul a adoptat OUG 13 pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.

Lumea iese în număr mare în stradă, iar Comisia Europeană cere reevaluarea OUG 13 și a proiectului de lege privind amnistierea și grațierea. Juncker și Timmermans dau o declarație comună:

Câteva zile mai târziu, ordonanța este abrogată.

Dacă au văzut că nu pot prin ordonanțe, pesediștii au mutat atacurile la adresa justiției în Parlament, unde înființează Comisia Iordache și încep să toace legile penale articol cu articol. Europenii, din nou, intervin de fiecare dată când e cazul.

După protestele din 10 august, reacția prea dură a jandarmeriei e criticată public. Violențele de la acel miting au devenit subiect de dezbatere în Parlamentul European, la cererea Grupului Verzilor.

„Când am spus că vom folosi toate mijloacele nu era vorba de o ameninţare, v-am spus care e rolul Comisiei şi că ni-l luăm foarte în serios”, a spus prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu acea ocazie.

Raportul pe justiție, publicat în 2018, este extrem de critic, cel mai dur din ultimul deceniu. Din acest moment, tonul PSD este din ce în ce mai eurosceptic. Între timp, Tudorel Toader s-a apucat să-i revoce pe șefii parchetelor, Kovesi și Lazăr, pe baza unor rapoarte dubioase și cu sprijinul Curții Constituționale.

Parlamentul European votează o rezoluție privind statul de drept în România.

România preia președinția rotativă a Consiliului UE, pentru șase luni, iar asta aduce România și mai mult în lumina reflectoarelor. Speranțele erau că, măcar pentru șase luni, pesediștii o vor lăsa mai moale cu măgăriile.

„Uniunea Europeană se aşteaptă ca România să gestioneze bine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene fără poticneli, fără ca problemele interne să intervină în exercitarea preşedinţiei. Nu vă ascund că, din punctul meu de vedere, situaţia din justiţie este un factor care complică lucrurile şi în legătură cu care sunt îngrijorată”, spunea comisarul european pe Justiție, Vera Jourova, în toamna trecută.

Ambasadorii a 12 state i-au scris o scrisoare lui Dăncilă, să-i bage mințile în cap. Apoi au reînceput discuțiile despre activarea articolului 7 din Tratatul UE, ca în cazul Ungariei și Poloniei, ceea ce poate duce, într-un final la suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE, după cum a anunțat Vera Jukova, a doua zi.

Între timp, socialiștii europeni au anunțat faptul că au înghețat relațiile cu PSD-ul până la clarificarea poziției lor față de justiție.

Candidatura lui Kovesi la funcția de Procuror European și faptul că a ajuns în ultimii trei candidați stârnește furie în rândul dușmanilor DNA. Mai ales că respectiva funcție a fost înființată cu scopul clar de a-i investiga pe cei care comit infracțiuni ce afectează bugetul UE.

Se fac tot felul de mișcări dubioase în țară, culminând cu o serie de măgării făcute de Secția Specială de Investigare a Magistraților. Adina Florea o cheamă pe Kovesi la audieri și chiar să-i interzice să părăsească țara. UE nu-i ia în serios, mai ales că respectiva secție se apucase să-i dea în judecată pe Timmermans și Jurova, așa că oamenii erau avertizați cu cine au de-a face. Aceștia le-au atras atenția că secția nu are competența asta.

Într-un final, justiția o scapă pe Kovesi de interdicție, însă lucrurile se blochează la nivel european. Kovesi are sprijinul Parlamentului European, în timp ce Consiliul UE îl sprijină pe candidatul francez. Într-un final, negocierile sunt anulate și alegerea Procurorului European lăsată pe mâna viitorului Parlament. Cât de mult a contat sabotajul PSD-ului în cazul acesta, e greu de estimat.