test de coronavirus, teapa test coronavirus, mita, ilegal
Autoarea, în timp ce era testată. Recoltarea pe bordură, 580 de lei. În lipsa unui cadru legal care să reglementeze recoltările de analize în afara spațiului medical, apar tot felul de afaceriști dornici să facă bani din testarea de COVID-19
Știri

Am fost testată de coronavirus pe bordură în București și mi s-a oferit „o despăgubire”, ca să tac

Un biolog promovează aparent dezinteresat o soluție pentru testarea în masă, iar pe ascuns încearcă să vândă astfel de analize. Institutul la care lucrează obține 3,5 milioane de lei de la stat, ca să dezvolte soluția deja vândută de el printr-o firmă.
12 Iunie 2020, 7:42am
Totul despre COVID-19 care ne-a mâncat zilele și lunile în ultima vreme.

„Bună ziua, pentru recoltare vă sun, eu sunt în fața blocului”, îmi spune o femeie la telefon, deși ar trebui să urce. M-am programat pentru o testare Real Time PCR de COVID-19 la domiciliu, la numărul de telefon oferit de site-ul sangvin.ro, care mi-a apărut ca prim rezultat sponsorizat, în search-ul Google.

Sangvin.ro se prezintă ca un start-up românesc, un Uber al analizelor, „apărut ca răspuns la schimbările aduse de noul coronavirus”. Face programări pentru testare la Genetic Lab, din București, cu o vechime de 20 de ani în România, în analize genetice.

Până la această dată, statul a avut capacitate să facă puțin peste 530 de mii de teste de COVID-19. Dar dacă ai bani, se găsește loc. Captură de pe site-ul Sangvin.

„Recomandăm să faceți la laborator, să vină cu mașina e complicat cu tot protocolul de igienă”, îmi explică Alexandru Oprișan, reprezentantul Sangvin, care îmi răspunde la telefon când sun pentru programare. Adaugă că personalul trebuie să poarte combinezon, să se schimbe fără alți oameni pe stradă și de aceea ar avea nevoie de un loc în care să facă asta. Deși există o cameră în scara blocului bună pentru așa ceva, sugerează: „Coborâți cu mască, evitați contactul cu vecinii”.

Cobor. Mă aștept ca recoltarea să se facă, dacă nu într-o ambulanță, măcar în mașină, de către personal medical echipat corespunzător**.** Mă întâmpină cu țigara în mână șoferul unui Logan MCV și o femeie în haine de zi, care poartă doar mască, vizieră și mănuși. „E doar ca să nu mă infectez eu… combinezonul”, îmi explică femeia absența lui. Dar Ghidul Ordinului Asistenților Medicali Generaliști (OAMG) pentru gestionarea cazurilor suspecte sau confirmate de COVID-19 spune că halatul impermeabil cu mânecă lungă este o condiție minimă în cazul recoltării.

„Cum facem să vă luăm?”, întreabă femeia. Mă uit la ea încurcată că recoltarea nu se face în mașină, că nu există o procedură și că trebuie să vin eu cu o soluție. Pacientul „trebuie să aibă o poziție confortabilă”, se arată într-un video OAMG despre cum se efectuează corect recoltarea. „Uite, mergi pe bara aia”, spune șoferul și indică trotuarul. Ne aflăm fix în fața intrării parcului Delta Văcărești, iar la cinci metri de noi se perindă mai multe persoane.

Asistentul „explică pacientului modalitatea de efectuare a procedurii și disconfortul creat de prelevarea probei”, se arată în videoul OAMG. „Haideți, capul cât mai pe spate”, îmi zice și femeia. Lângă mine se înalță un bloc de 16 etaje, din care mă poate vedea oricine. „Nu vă mișcați, vă rog frumos! Trebuie să introduc cât mai adânc bețișorul”, îmi spune în timp ce bucata de lemn este deja în nas, o simt la câțiva centimetri de creier. Țip cu gura închisă. „N-am ce să vă fac, îmi pare rău”. Durerea îmi trece după trei ore.

„Procedura” se repetă pentru exudatul faringian: „Haideți, și din gură”. Mă înec de vreo două ori și mă uit îngrijorată să nu treacă cineva pe lângă noi. Gata. Îmi cere datele de identificare, dar nu-mi înmânează niciun formular de protecție a datelor personale, conform GDPR.

„De ce nu mi-ați luat probe în mașină?”, întreb. „Dumneavoastră ați ales să vă recoltăm afară”, răspunde.

Cine este Sangvin.ro

Când fac reclamație în call center-ul Genetic Lab, mi se spune: „Aceia nu sunt de la noi, de la laborator”. Îl sun și pe directorul laboratorului, profesor doctor Lorand Savu, care predă și la Facultatea de Medicină Titu Miorescu, din București, să aflu cine asigură personalul, echipamentul, kit-ul de prelevare și transportul în cazul recoltărilor la domiciliu. „Noi nu”, îmi zice și el.

Reprezentantul Sangvin, Alexandru Oprișan, confirmă: „Vă spun sincer, suntem la început cu serviciul ăsta. De abia de două săptămâni l-am pornit”. Înainte să facă asta, îmi dă de înțeles că a lucrat pentru același laborator, dar nu făcea recoltări la domiciliu, „un serviciu nou de recoltare (n.r. Genetic Lab), universal, în țară”.

Site-ul sangvin.ro este deținut de firma sa, Lansator pentru viitor SRL, care oferă pe site servicii pentru antreprenori, printre care și „un sistem eficient de vânzări online”. Nicidecum servicii de recoltat probe pentru analize medicale.

Rezultatul analizelor

A doua zi, primesc rezultatul: negativ. Factura nu sosește deloc, deși i-am tot cerut-o lui Oprișan de-a lungul apelurilor telefonice pe care le-am avut: ba Genetic Lab erau aglomerați, deși din call-center mi s-a explicat că factura vine de la Sangvin, ba „trebuie să vă trimit o factura manuală, ceea ce ar fi de evitat”. Îmi tot spune să achit online, dar eu am nevoie de act pentru decont și nu plătesc până nu-l primesc. El promite aproape de fiecare dată că trimite.

Dar pe buletinul de analize, în dreptul firmei contractante, nu e trecut nici site-ul Sangvin, nici compania Lansator pentru viitor. Ci o alta, care după nume nu sună deloc a fi din sfera medicală: Net Connect Business Support SRL. Este una dintre companiile parte din grupul Net Connect în România, care cuprinde șase firme, cu o cifră de afaceri totală de 22 de milioane de lei în 2018 și filiale în mai multe țări.

Net Connect Business Support deține și site-ul teste-covid.ro, care și el oferă deplasare pentru recoltare: „După plasarea comenzii, în scurt timp veți fi contactat de o persoană autorizată din partea noastră, care va stabili un loc de întâlnire cu dumneavoastră”, scrie pe site. Dar la înaintare scoate doar numele Genetic Lab. Dacă ai ști că-ți recoltează probe o firmă de telecomunicații, probabil n-ai mai suna.

Întrebat de ce lucrează cu o astfel de companie, directorul Genetic Lab îmi explică inițial că „este un contract de marketing. Probele de la Net, de la una din firme, sunt trimise la noi, recoltarea se face la noi. (...) Sunt alte firme care fac la domiciliu”. Confruntat cu buletinul de analiză pe care-l semnează și care spune contrariul, Savu se răzgândește: „Poate s-a dus asistenta de la noi. (...) Sunt situații absolut speciale și au fost, nu știu, unul sau două cazuri, din ce știu eu.”

Între timp, Oprișan vede pe Linkedin că sunt jurnalist și mă anunță că a încetat colaborarea cu personalul care a făcut recoltarea, plus a sistat „momentan” analizele la domiciliu, „până regândim puțin abordarea”. De-abia după două zile dispare de pe site oferta de testare la domiciliu pentru COVID-19, dar rămân recoltarea fără să cobori din mașină, cea pentru analize generale și homepage-ul care anunță: „Testare CoVid-19 la cerere, acasă sau la laborator”.

Și mai dispare o ofertă de pe site, cea pentru testarea în grupuri de maximum zece persoane.

Ce este testarea de grup

Fotografie de promovare a site-ului 10xteste

Oferta părea unică între companiile private din toată țara, autorizate de Ministerul Sănătății să facă analize de COVID-19. Ea presupunea recoltări de la zece persoane și testarea lor într-o singură probă. Dacă rezultatul era pozitiv, se retesta fiecare persoană. Metoda a fost studiată de americani în încercarea de a depista militarii bolnavi de sifilis, în Al Doilea Război Mondial**.**

Concomitent cu oferta Net Connect Business Support, biologul Alexandru-Cristian Sălceanu (41), cercetător și în domeniul detecției virale, în cadrul Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Microtehnologie, a promovat această metodă în media la începutul lui aprilie. A apărut la România TV și în Libertatea, dar a apelat și la influenceri să-i gireze inițiativa: „Această idee a fost prezentată (...) într-un interviu realizat de jurnalistul Lucian Mîndruță”, scrie pe site-ul de promovare a metodei, 10xteste.ro. Din interviu nu reiese că metoda ar fi o inițiativă privată, ci pare o inițiativă a Institutului pentru Microtehnologie.

Site-ul prezintă testarea de grup ca fiind potrivită pentru „membrii ai aceleiași familii, colegi de muncă, vecini apropiați”. Directorul Genetic Lab susține că testarea în grup se face în anumite situații „Dacă e o fabrică, da, poate să justifice”. Israel spune că ar putea ajuta la fast screening pe aeroporturi, Germania o încearcă pe pompieri, oameni din industria medicală în contact cu pacienți infectați, cămine de bătrâni sau pentru a testa contactele unui pacient bolnav de COVID-19. Dar restul populației ar trebui să fie testată doar dacă manifestă simptome care au nevoie de spitalizare.

Când a apărut Sălceanu cu inițiativa, metoda se practica deja în România, cu aprobarea Direcțiilor de Sănătate Publică din teritoriu (DSP). În Bihor, se aplică de la începutul lui aprilie, la Spitalul Judeţean din Oradea și pe oamenii aflați în carantină. În județul Alba se aplică de la finalul aceleiași luni, în instituțiile publice mai expuse riscului, prin natura meseriei.

Organizația Mondială a Sănătății a publicat în martie recomandări pentru prioritizarea testărilor în țările cu cazuri sporadice. Ar trebui să aibă prioritate la testare persoanele care au risc de boală gravă, populația vulnerabilă care are nevoie de spitalizare și tratament pentru COVID-19, lucrători în sistemul de sănătate, primii indivizi simptomatici dintr-o așezare, pentru a identifica rapid focarele și a impune măsuri de urgență. În cazul în care capacitatea de testare este limitată, toți ceilalți indivizi pot fi considerați cazuri probabile și izolați fără a fi testați.

Îl chestionez și pe directorul Genetic Lab în legătură cu metoda testării în grup, mai ales că laboratorului său i-ar reveni procesarea probelor, așa cum reiese din oferta de pe site-ul Sangvin. Înainte să îi spun despre ofertă, Lorand Savu susține că el nu ar face așa ceva, nu crede în metodă: „Este posibil ca datorită comasării de ARN la mai mulți, să se piardă infecțiile incipiente”. După ce îi spun că laboratorul său apare în ofertă, deci că s-a angajat să facă astfel de teste, Savu devine exigent: „O să am o discuție cu ei”! (n.r. cu cei de la Net Connect Business Support).

Un imperiu din Drumul Taberei până în Jamaica

La autorii inițiativei 10xteste.ro sunt trecuți, pe lângă Sălceanu, doi colegi de la Institutul pentru Microtehnologie, un reprezentant al unui start-up de blockchain și Alexandru Oprișan. Compania sa, Lansator pentru viitor, a înregistrat domeniul web chiar în preajma aparițiilor media a lui Sălceanu.

Scopul promovării metodei, enunțat pe site, este să expună idei pentru „a trece cu toții mai repede și mai bine peste pericolul adus de COVID-19”. „Dorim să ajutăm România în lupta contra noului coronavirus, prin testarea în masă a populației”, scrie pe pagina de Facebook a inițiativei.

Dar, la o lună după înregistrarea site-ului 10xteste, apare și site-ul Sangvin, care oferă acest tip de testare, la prețul de 970 de lei. Odată cu apariția sa, motivația inițială este diluată. Rezultatele testelor nu se duc la Direcția de Sănătate Publică pentru a ajuta la monitorizarea cazurilor, ci doar la entitățile care au comandat testarea. E mai degrabă o inițiativă privată și nu un demers de susținere a luptei naționale împotriva virusului, așa cum a fost prezentat inițial.

E o metodă neoficială, de screening, dacă vrei să vezi care e situația într-un grup mai mare. Faci testul pentru tine. Chiar dacă normele oficiale spun altceva:

„Teoretic, orice laborator, la acest moment, este obligat să raporteze la DSP, indiferent prin ce metodă face această testare”, îmi explică directorul general adjunct al Direcției generale de asistență medicală și sănătate publică din Ministerul Sănătății, Amalia Șerban.

Pe Sălceanu și Oprișan nu îi leagă doar susținerea acestei inițiative, sunt asociați într-o firmă de telecomunicații, Dynamic Duo Solutions SRL, și câțiva ani au fost colegi la Net Connect Group, din care face parte și firma Net-Connect Business Support, care mi-a recoltat probele ce costau 580 de lei .

Istoricul afacerilor prin care s-au perindat cei doi dezvăluie însă că Oprișan a fost mereu legat profesional de Sălceanu. Iar cercetătorul este, de fapt, posesorul unui adevărat imperiu, ce se întinde din Drumul Taberei până în Jamaica. Mai întâi a început mama sa, inginer, în anul 2000, pe atunci în vârstă de 62 de ani, cu o companie care punea internet în Drumul Taberei. Tot ea a fondat următoarea companie, 11 ani mai târziu, și le-a pus pe amândouă sub umbrela Net Connect Group. Apoi, activitățile s-au diversificat, iar grupului i s-au adăugat și alte firme, în care a intrat și Sălceanu, atunci în vârstă de 34 de ani, depășind în timp granițele țării. Potrivit rapoartelor financiare, Sălceanu are acum filiale deschise în Elveția, Moldova, Bulgaria, Slovacia, Georgia și Jamaica.

Net-Connect Business Support a fost înființată în 2012, din asocierea firmelor Net Connect Internet, deținută acum de mama sa, în vârstă de 82 de ani, și Netcompile Solutions, singura păstrată pe numele lui Alexandru Sălceanu. Între timp, cele două entități s-au retras, iar acționariatul s-a pitit în spatele unui offshore cipriot (95%) și a unei companii din Bulgaria (5%), fondată în 2010 chiar de Alexandru Sălceanu. La vedere, acum toate firmele au un administrator unic: Mircea-Adrian Ciobanu.

SCHEMA ÎNFIINȚĂRII FIRMELOR NET CONNECT GROUP

În actele companiei din Cipru, care este asociatul majoritar în firmele românești, apar câteva surprize. Director a fost numită Constantia Lefkiou, de al cărei nume se leagă mai multe offshore-uri prezente în România, implicate în trecut în evaziune fiscală.

Lefkiou a cedat partea sa dintr-un offshore unei companii administrate de Ion Petre, paravanul firmelor lui Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea.

Un alt offshore îi reunește pe Lefkiou și Louis Hubert Larmaraud, unul dintre fondatorii lanțului de magazine Meli Melo, care a fost prins anul trecut, în România, cu o evaziune de peste trei milioane jumătate de lei. Iar un alt offshore, în care apare Lefkiou, deține firma românească Meli Melo Fashion.

Numele lui Lefkiou este legat de schema de la Căteasca, din 2003, localitate în care, a scris presa locală, multe firme cipriote au vrut să ridice un orășel pentru care au făcut un împrumut de 50 de milioane de euro la o bancă din Israel și au construit doar de un sfert din bani.

Offshore-ul cipriot, în care director este Lefkiou, este deținut de Net-Connect Internet SRL, adică tot mama lui Sălceanu. Compania avea în 2013 o cifră de afaceri de 96,7 milioane de lei, ajungând în 2018 la doar 4,5 milioane.

Net Connect Business Support, compania de pe buletinul de analize Genetic Lab, a adăugat anul trecut obiectului de activitate „cercetări în biotehnologie” și „cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie”, domeniile de interes ale lui Sălceanu în cadrul Institutului pentru Microtehnologie.

Contactat telefonic, Alexandru Sălceanu refuză să răspundă întrebărilor VICE despre testarea în grup și se arată disponibil pentru interviu tocmai peste două săptămâni, la el acasă, nu la sediul Institutului de Microtehnologie, instituție finanțată de Ministerul Educației, pe care o pomenește aproape de fiecare dată când promovează metoda în media.

Directorul Net-Connect îmi oferă „o despăgubire”

Cristian Prăjitură, directorul Net-Connect Group România

Mă sună, în schimb, directorul grupului Net Connect, Cristian Prăjitură, să-mi explice care e situația: compania deține site-ul teste-covid.ro și este agentul care face vânzarea între Genetic Lab și clienți. „Un fel de eMag, așa. Sangvin este un alt partener”, explică el, „suntem doar un intermediar și avem un contract cu ei prin care noi nu ne asumăm niciun fel de responsabilitate”.

Mai există firme pe piață care administrează diverse platforme, dar acest lucru este clar din Termenii și condițiile site-urilor. Teste-covid, însă, scoate la înaintare doar Genetic Lab.

„Noi nu avem nicio legătură cu povestea respectivă”, subliniază, „toate (n.r. echipamentele și personalul) aparțin Genetic Lab. Nu neapărat că aparțin fizic, este vorba de transferul de responsabilitate pe care-l face Genetic Lab. Adică noi nu putem să angajăm asistente. Noi nu putem să dăm posibilitatea cuiva să recolteze, pentru că noi suntem doar un intermediar”. Doar că, pe 23 mai, una dintre firmele din grup, Net-Connect Management Services SRL, postează un anunț de angajare personal medical pe site-ul ejobs.

„Nu există la ora actuală legislație în România care să permită recoltarea din casă. De asta asistenta v-a chemat afară”, explică Prăjitură. Într-adevăr, cadru legal „nu există în acest moment (n.r. pentru testarea la domiciliu)”, îmi spune și Amalia Șerban, directorul general adjunct al Direcției generale de asistență medicală și sănătate publică din Ministerul Sănătății. Dar legislația nu permite, mai spune ea, nici recoltarea în mașină mică, în buza parcului:

„Un act medical, teoretic, trebuie să se întâmple într-un spațiu medical. (...) Nu se gândește nimeni, când face legi, (...) că o să fie nebuni care o să recolteze pe trotuar. Nu poți să reglementezi o chestie care, teoretic, nu poate fi posibilă. Adică, e culmea să spui într-un act normativ sau ordin de ministru, «recoltarea nu se face pe trotuar»”.

Pe site-ul Sangvin, încă scrie „testare acasă”, deși ei o fac și în mașină sau pe bordură.

„Este adevărat. Noi am fost bine intenționați, am venit în sprijinul clienților. Având în vedere că au apărut aceste probleme, s-a terminat, gata. Cine vrea să facă testul, să se ducă la laborator”, zice directorul Net-Connect.

Până în acest punct, mă întreabă deja de câteva ori „ce putem să facem ca să rezolvăm această situație”, „ce putem face ca să rămâneți cu o impresie și o experiență bună”, „nu am înțeles foarte clar care este dorința dumneavoastră”, „ce facem mai departe, dacă mai e un mai departe sau care e finalul?”. Iar când mă arăt confuză, îmi explică clar:

„Oamenii ăștia de la Genetic, având în vedere situația cu COVID, sunt asaltați de tot felul de mesaje din toate părțile și au intrat un pic în panică, datorită faptului că i-a sunat o jurnalistă de la un ziar și nu știu ce vrea să facă. Și atunci v-am sunat să vă întreb ce doriți. Adică, dacă doriți un subiect de scandal și nu știu ce, nu prea avem ce să facem. Dacă doriți dumneavoastră o experiență personală sau o despăgubire sau ceva din partea noastră, asta o putem discuta.”

Apoi promite și el că voi primi factura. Până la ora publicării acestui material, nu am primit-o.

Institutul unde lucrează Sălceanu va primi bani de la stat ca să dezvolte teste COVID

Captură TVR

Afacerea lui Sălceanu se suprapune drastic peste programele de cercetare ale Institutului pentru Microtehnologie, unde lucrează. Realizez asta după ce un alt cercetător de acolo, Ciprian Iliescu, promovează la TV în aceste zile un proiect inovator, care ar urma să dezvolte un kit de diagnostic COVID pentru acasă.

Pentru asta, Institutul pentru Microtehnologie a obținut, în asociere cu Universitatea București și Spitalul Universitar de Urgență București, o finanțare de 3,5 milioane de lei de la Ministerul Cercetării și Educației.

„Ce se întâmplă, în proiect sunt patru kituri: cel mai important este acest test pentru testare ARN viral, la domiciliu. Al doilea kit este despre testarea în grup. Ideea a fost să realizăm un test care să poată procesa (n.r. de la) 20 la 50 de probe (...), care să fie utilizat, spre exemplu, în școli, la începutul programului, pentru a da o oarecare siguranță copiilor, sau în punctele de frontieră sau în instituții.(...) După care sunt două teste serologice“, îmi explică cercetătorul Ciprian Iliescu.

Îi spun că firma privată a cercetătorului din echipa sa, Alexandru Sălceanu, a luat-o puțin înaintea proiectului și că am fost deja testată la domiciliu, fără să fie respectate întocmai normele sanitare.

Ciprian Iliescu nu știa că Sălceanu s-a apucat deja de testat în mediul privat, la laboratorul Genetic Lab, dar spune că cercetătorii nu au astfel de bariere de incompatibilitate, atât timp cât nu afectează activitatea institutului și există un control al materialelor care sunt folosite în proiect. Cercetarea nu a început încă, banii publici nu au fost încă cheltuiți, iar „domnul Sălceanu nu are ce să folosească din această experiență în afară, pentru că proiectul nu a început”.

Ba mai mult, a existat deja o discuție chiar cu Sălceanu, ca la finalul cercetării, un start-up să preia întregul proiect și să se ocupe de comercializarea lui. „După ce facem start-up-ul, dacă domnul Sălceanu vrea să preia compania și activitatea de producție, cu cea mai mare plăcere. Acesta este și scopul - să creăm un startup care să producă aceste kituri și să fie fabricate în România. Un coleg de-al meu a făcut un asemenea start up în Singapore, pe diagnosticare și tratament de cancer. La ora actuală are investiții de 30 de milioane de dolari americani în firmă.“

Am expus situația Ministrului Educației, care finanțează proiectul. Nu vede existența vreunui conflict de interese. „Valorificarea rezultatelor obținute în proiectele de dezvoltare – inovare, prin care rezultatele cercetării ajung să fie utilizate în viața socială și economică este principalul deziderat al finanțării publice acordate prin proiecte de cercetare”, mi-a transmis ministrul Monica Anisei, prin vocea purtătorului de cuvânt Cristian Tănase.

Material realizat cu sprijinul Rise Project. Editor: Romana Puiuleț