Știri

E 2020 și încă există români care cred că buletinele cu cip scot dracii din oameni

C.E.I. din urmă vor fi cei dintâi?
22.1.20
buletin cu cip, dracul din cip, buletinele electronice cu cip

Trăim vremuri grele: nu se mai înțelege om cu om pe Facebook, se ceartă Trump cu Greta Thunberg la Davos, aerul e tot poluat în capitală și prin țară, iar în politică e mereu haooos. Nimic nou aici. Dar vin să fac - totuși! - un anunț de interes public: Români, o să aveți buletine contemporane, din august 2021!

Ce e așa nou la ele? Vor avea cip, care va conține două amprente și o poză. Vor fi mai mici, de mărimea unui card bancar. Vor conține semnătura olografă și data nașterii, chestie care va bucura în primul rând autoritățile altor state care nu vor mai trebui să deducă această informație din CNP. Vei avea buletin de la 12 ani, nu de la 14. Dar părinții pot opta pentru a face odraslelor buletine încă de la naștere. Sunt gândite ca să poată fi folosite în locul blestematelor de carduri de sănătate și, cu voia lui Allah, pentru login în alte sisteme ale administrației publice. Buletinele vechi (fără cip, deci „simple”) vor fi retrase în 2031.

Publicitate

De unde până unde? Păi, era și cazul. Am rămas printre ultimele țări din UE care nu au buletin cu cip, deși, de când am intrat în Uniune, ne-am asumat să implementăm și legislație comună. Iar ăștia de la Bruxelles ne tot roagă de ceva timp, că buletinele actuale sunt făcute cu tehnologie din anii 90 și sunt ușor de falsificat.

Ministerul Afacerilor Interne a mai încercat să introducă buletinele cu cip în 2017, dar atunci voiau să le facă obligatorii. A renunțat, că s-a speriat de reticența și furia ortodocșilor, care au făcut tărăboi mare la dezbaterea publică de-atunci. S-au adus argumente de tipul „666, satana” și tot ce-i mai rău dintr-un delir mistico-religios.

Dezbaterea publică e o obligație pe care o au autoritățile, conform legii transparenței decizionale. Că doar nu fac legi de capul lor. La dezbaterea de marți, de la Ministerul de Interne, nu am vrut să lipsesc mai mult în interes antropologic decât oricare altul. Îmbrăcat cu un hanorac turcoaz cu glugă, nu știam exact pe care ușă să intru, dar am văzut un preot și m-am luat după el. Știam că pentru credincioși subiectul este de mare interes, chiar dacă Patriarhia n-a avut nimic negativ de comentat, pentru că „buletinele cu cip nu au relevanță spirituală”.

Buluceală mare la intrare, din cauza unui domn care nu era lăsat să intre, că nu avea buletinul la el. După vreo zece minute am trecut de security scan, am urcat cu liftul alături de preoți, cuviincioase și bărboși ne-hipsteri și m-am așez pe scaun. Sala părea împărțită în două, iar eu nimerisem în secțiunea cetățeneasco-religioasă. În partea cealaltă stăteau autoritățile și lumea avizată, din zona de afaceri.

Publicitate

Dezbaterea a început cu întârziere, până au intrat toți cei 60 de oameni înscriși în prealabil. Cătălin Giulescu, şeful Direcţiei pentru Evidenţa Populaţiei, a vrut să prezinte noutățile buletinelor, după care să discutăm civilizat. Dar n-a apucat: „Lăsați-l să intre, are cu el livretul militar, ce, nu e recunoscut de MAI?”, a facut cineva lobby pentru domnul fără buletin, încă blocat la intrare, despre care am aflat că era din Vatra Dornei. I s-a promis că se va încerca, dar omul era deja întărâtat: „Omul nu e făcut pentru lege, ci legea pentru om. Cine sunteți dumneavoastră să faceți legile?”. „Cum v-am rugat, aveți puțină răbdare”, i s-a răspuns din nou. „De 30 de ani tot avem răbdare”, a completat el. Până la urmă, domnul fără de buletin a intrat și el, iar angry mob-ul a fost dezamorsat temporar.

BULETIN CU CIP

A început prezentarea, dar prea puțini din zona mea ascultau cu atenție. Unii preoți filmau cu telefonul, alții stăteau pe laptop, o doamnă care nu era de la presă se plimba prin sală cu o cameră de filmat. În primele două ore de „dezbatere” au smuls cuvântul cetățeni revoltați, care au aiurat, au țipat, s-au văitat și au prezis apocalipsa. Urmează principalele lucruri la care mi-am făcut cruce.

buletin cu cip

Domnul avocat

Un avocat, la costum cu cravată, președinte al Asociației pentru Libertatea Românilor (ALR), a luat cuvântul. Și ce cuvânt! Făcea uz de termeni precum acribie” sau vorbea în acronime, precum OACI, adică Organizația Internațională a Aviației Civile. A dat-o și pe latină (puțin stricată): „Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, adică „Unde legea nu distinge, să nu distingem nici noi”.

Așa ne-a demonstrat că el știe despre ce vorbește, chiar dacă punea întrebări retorice de genul: „De ce vor oamenii răi de la MAI să anuleze dreptul la liberă circulație?”, „De ce se inoculează în populație ideea că actualele cărți sunt rele?”. A încheiat glorios: „Să ni se spună dacă în actuala carte de identitate există o microantenă de tip GPS, care emite un semnal datorită căruia posesorul poate fi localizat prin satelit, oriunde pe glob și la orice oră.”

Publicitate

Reprezentantul MAI, Cătălin Giulescu, i-a răspuns: „Pentru asta, cipul trebuie conectat la o sursă de energie. (…) Cartea de identitate nu este prevăzută cu baterie.”

buletin cu cip

Masa autorităților. Primul din dreapta este reprezentantul MAI, Cătălin Giulescu.

Pentru că microfoanele erau „la liber”, pe mese, oricine putea vorbi oricând îi trecea prin cap o idee. Așa că autoritățile erau întrerupte frecvent: „Vorbiți prea mult, nu ne permiteți nouă să vorbim”. Asta în timp ce Giulescu de la MAI explica, răbdător, cum vor putea călători în străinătate oamenii: „Cu documente pe care celelalte state le recunosc”, a spus el. A riscat și o analogie: „Dacă cineva nu vă lasă să intrați la el în casă decât în anumite condiții, atunci trebuie să respectați acele condiții. Nu e vorba de ce vă oferă statul român. Degeaba vă oferim noi un document, dacă nu este recunoscut în afară”.

O doamnă are o străfulgerare și-l contrazice: „Iertați-mă, Uniunea Europeană este și casa noastră. Nu e casă străină. Tocmai de aceea stabilim niște reguli. Nu le aplicăm slugarnic și automat.” Alt bărbat îi împărtășește părerea: „Pe noi cine ne-a consultat dacă suntem dispuși să cedăm suveranitate, să renunțăm la drepturile noastre fundamentale, garantate de Constituție și de dreptul internațional? Cine ne-a consultat?”

Giulescu încearca să răspundă, dar i se tăia scurt: „Scurtați răspunsurile, că toți vor să vorbească”.

„Care vor fi drepturile ortodocșilor din România, care, din motive religioase, refuză tot?”

Întrebarea a venit din gura unei doamne cu batic alb pe cap. „Plăcintă Lucreția”, se prezintă dânsa. Trebuia musai să vorbească, pentru că întârzia la serviciu, așa cum am înțeles cu toții din vociferările colegilor ei, care întrerupeau și insistau să fie lăsată doamna să vorbească. Adevărul e că aveau și de ce: pe doamnă o știm de la dezbaterea din 2017, când a spus că buletinele cu cip îl sfidează pe Dumnezeu și au „implicații nocive asupra sufletului și trupului”. Astăzi însă, „întruchipează visul tuturor dictatorilor de a deține un control total asupra supușilor”.

Să luăm aminte de la doamna Lucreția: „Se pune în pericol însăși mântuirea, prin faptul că numele de botez este asociat cu un număr al cărui semn este 666. Oare conducerea UE nu știe că în această țară sunt creștini? De ce se dorește această Uniune anti-hristică?” Am căutat numărul 666 pe buletinul meu, dar nu l-am găsit. Am aflat răspunsul tot la o credincioasă, care a luat cuvântul la dezbaterea din 2017 și a explicat atunci: „Să nu uităm că CNP-ul nostru are 13 numere. 13 e numărul Apocalipsei, care vorbește de 666 și care este prezent în toate codurile numerice”.

Doamna Lucreția a venit cu două soluții:

Publicitate

1. „Reanalizarea specificului acestui popor, luarea în calcul a tuturor semnăturilor împotriva documentelor electronice, inclusiv petiția recentă”, semnată de vreo patru mii de suflete, care cere și păstrarea cărților actuale de identitate, pentru cine vrea.

2. „Având în vedere discuțiile din mediul online despre posibilitatea marcării izotopice în timpul fotografierii, propun ca fotografierea să nu se mai realizeze în interiorul secțiilor de poliție”.

Empatizam cu cauza grea a oficialilor prezenți la masa dezbaterii publice. Obosisem de la atâtea cuvinte mari care spuneau doar teamă de necunoscut, așa că am plecat după două ore. După mine au luat cuvântul și oamenii care chiar se pricepeau pe subiect, după cum se vede în acest video de cinci ore de pe Youtube.

Adevărul e că, dacă dai la o parte poleiala cu paranoia, discuția despre privacy devine brusc una super legitimă. Pe plan mondial se discută de ceva timp despre potențialul (deja îndeplinit) pe care internetul îl are ca armă de supraveghere în masă. E celebră cartea Surveillance Capitalism, a cărei autoare construiește pe faptul că hei, dacă nu plătești cu bani pentru un serviciu online (wink, wink, Facebook), înseamnă că plătești cu date. La fel de celebre sunt și inovațiile Chinei în materie de state surveillance.

Editor: Ioana Moldoveanu