Garsoniera asta mi-a amintit de Colecționarul lui John Fowles. Un tip răpește o fată pentru care are o obsesie, o ține în subsolul unei case și-i dă tot ce vrea ea. Nu încearcă nimic sexual, ci doar vrea s-o știe aproape de el. Ca un fluture într-un insectar. Un fel de stalker înainte de serialul You de pe Netflix.La o mie de lei, așa mă face să mă simt și garsoniera asta. Are toate necesare cât să te închizi, să fugi de lume și să-ți arunci telefonul. Și la cum arată soba aia, te poți simți și puțin rustic. E pe Câmpia Libertății, în zona Piața Muncii, și are 24 de metri pătrați. Pentru astfel de spații ar trebui să se inventeze specificația „garsonieră tip-cutie”.
„cu g, f, p, t, um, ac” mi se pare că vine cu cod. Intuiesc că g e gresia, f e faianța, iar restul sunt droguri. Și de-asta a scris așa, nu că-i era lene să scrie toate cuvintele, ci se ascunde de DIICOT.Garsoniera îmi dă mixed feelings. Pe alocuri, are decorul perfect să se joace Albă ca Zăpada și cei șapte pitici, varianta low cost. Dar hai să-ți arăt ce poți să ai la o mie de lei.Dormitor e mult spus
Îmi place adaptabilitatea și flexibilitatea acestei camere. Arată ca o sufragerie care oricând, în orice clipă, când te aștepți mai puțin, se poate transforma în dormitor. Gen Transformers. Canapeaua pare puțin cam mică după părerea mea și nu pot să-mi dau seama dacă e extensibilă. Dacă da, e bine, muți o masă și faci dormitor. Dacă nu, poți să-ți atârni picioarele de dulap sau pe măsuță.
„Oglindă oglinjoară, cine e cea mai frumoasă din țară?”, zice vrăjitoare din Alba ca Zăpada, varianta de București, când se uită-n oglinda din dulap. Înțeleg scopul celor câteva cărți și reviste aruncate neglijent pe rafturi, dar nu mi-e clar mesajul cuțitului lăsat pe bibliotecă. Chiar mă îngrijorează puțin, aș zice.
„Garsoniera cu scăunele” nu ar fi o exagerare în anunț, ținând cont că-n cutia asta de chibrituri deja sunt trei. Toate așezate strategic. Două lângă geamuri pentru zilele melancolice. Să-ți iei un ceai și să scrii o poezie privind „sicriele de plumb/ și flori de plumb și funerar veștmânt”.
Publicitate
Soba e pentru încălzitul sufletului în prag de iarnă. Să poți să te simți ca-n vacanță la munte în centrul capitalei. Back to your roots.Bucătărie e îndeajuns spus
Bucătăria e urâtul standard, dar are două elemente speciale. Geamul poziționat perfect și ușa cu închizătoare. Fereastra e fix pe ideea de: spălat vase with a view. Sau cum să-ți spionezi vecinii și să nu bată la ochi. Ca gluma aia cu camerele de filmat.Alt element care nu trebuie neglijat este încuietoarea de la ușă. Așa o bucătărie securizată n-am mai văzut în toți anii ăștia de recenzii de apartamente. De frică să nu fie furată, până și mașina de spălat s-a ascuns sub dulap. Dacă vrea să se simtă așa în siguranță și-n bucătărie, proprietarul clar are ceva de-ascuns. Ori droguri, ori piratează filme, ori fărașul ascuns după mașina de spălat e furat de la vecini.
Din bucătărie dai direct în baie. Dacă uiți ușa la baie deschisă, în timp ce-ți faci cafeaua de dimineață ai vedere fix spre WC. Seara, când gătești, nu te îngrijora dacă lasagna miroase a canal sau a Domestsos, cel mai probabil nu e vina ta. Mă rog, e, că tu ai decis să dai o mie de lei pe lună pe garsoniera asta.Baia e prea puțin spus
Cum pășești în baie, uiți de parchetul relativ decent, de rafturile drăguțe din sufragerie și de zona bună în care e poziționată garsoniera - atuuri ale acestui spațiu. Baia asta e atât de mică încât proprietarul n-a putut prinde toată chiuveta în poză. Lângă oglindă a pus un pahar roșu aprins pentru periuțe, parcă să-ți ia ochii de la bucățile căzute de faianță.
O pasiune a multora e să citească reviste sau să dea scroll pe Facebook când stau pe WC. Eu chiar am un prieten care ne trimite selfie-uri. Dar în baia asta poți face ceva inedit, gen să te rogi să nu-ți cadă faianța în timp ce te speli pe mâini.Observă și geamul foarte mare și bine amplasat, cât să saluți vecinii în timp ce-ți faci nevoile. Se cheamă bonding și ieșire din zona de confort.
